Alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Egipt. Cum a profitat Abdel Fatah El-Sisi de războiul din Gaza

Egiptenii se îndreaptă duminică spre urne în cadrul unor alegeri care se așteaptă să îi acorde un al treilea mandat președintelui Abdel Fatah El-Sisi. Este primul scrutin prezidențial de la referendumul constituțional adoptat în 2019, care i-a deschis calea lui Sisi pentru a rămâne în funcție până în 2030.

Alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Egipt

Acestea au loc în condițiile în care cea mai populată țară arabă se confruntă cu o criză economică severă și se luptă cu impactul războiului din Fâșia Gaza vecină. Pentru Sisi, un lider autoritar care a ajuns la putere printr-o lovitură de stat militară în 2013, votul – programat să aibă loc de duminică până marți în Egipt – va servi în principal pentru a-i oferi o peliculă de legitimitate populară în timp ce își prelungește guvernarea de un deceniu, scrie The Washington Post.

Chipul său este peste tot în Cairo, pe panouri publicitare masive de-a lungul autostrăzilor întinse ale orașului, care proclamă: “Toți suntem cu tine”. Dar, pe măsură ce prețurile la bunurile de bază cresc, în timp ce statul cheltuiește masiv pe mega proiecte ostentative, nemulțumirile sunt din ce în ce mai puternice.

Cine candidează?

În afară de Sisi, pe buletinul de vot se mai află trei candidați mai puțin cunoscuți: Farid Zahran, șeful Partidului Social-Democrat Egiptean de stânga, Abdel-Sanad Yamama, șeful Partidului naționalist Wafd și Hazem Omar, liderul Partidului Popular Republican. Niciunul dintre contestatari nu reprezintă o amenințare pentru Sisi, spun analiștii.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Toate cele trei partide au făcut parte din blocul pro-Sisi la ultimele alegeri parlamentare. Omar, un antreprenor în domeniul turismului, a fost numit de Sisi în Senatul egiptean în 2020. Yamama l-a lăudat pe Sisi într-un interviu televizat luna trecută și, anul trecut, a cerut o modificare a constituției pentru a onora rolul lui Sisi în protestele anti-Frăția Musulmană din 2013 care au precedat lovitura de stat.

Zahran a criticat guvernul și a militat pentru încetarea cenzurii în mass-media. Dar el este văzut ca o figură relativ moderată a opoziției, care nu depășește liniile roșii ale autorităților. Partidele de opoziție au fost împărțite în privința participării la alegeri considerate pe scară largă drept o mascaradă, dar Khaled Dawoud, un jurnalist egiptean și critic al lui Sisi care a susținut campania lui Zahran, a declarat că “el lucrează pentru viitor, nu doar pentru aceste alegeri specifice”.

Vor fi alegerile libere și corecte?

Nu. În lunile care au precedat sezonul de campanie, forțele de securitate au arestat susținători și rude ale lui Ahmed Tantawy, considerat singurul opozant credibil al lui Sisi. Tantawy este un critic vocal al guvernului și a devenit popular în rândul tinerilor egipteni. În septembrie, o cercetare efectuată de Google și de Citizen Lab al Universității din Toronto a constatat că telefonul lui Tantawy era infectat cu spyware Predator.

Pentru a ajunge pe buletinul de vot, fiecare candidat trebuia să primească sprijinul a 20 de membri ai parlamentului sau a cel puțin 25.000 de alegători eligibili din 15 guvernorate.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Sisi și-a declarat oficial intenția de a candida din nou la începutul lunii octombrie, spunând că “ascultă din nou apelul egiptenilor”. Autoritatea electorală națională a declarat că acesta a adunat peste 1,1 milioane de susțineri.

Procesul a fost marcat de acuzații de obstrucționare și intimidare. Grupurile pentru drepturile omului și martorii au raportat că susținătorii lui Tantawy au fost împiedicați să intre în birourile notarilor pentru a-și depune adeziunile.

De asemenea, “bătăuși plătiți” au agresat presupuși susținători ai lui Tantawy, potrivit lui Hossam Baghat, directorul executiv al Inițiativei egiptene pentru drepturile personale, unul dintre puținele grupuri de apărare a drepturilor care continuă să funcționeze în țară. Autoritatea electorală națională a negat acuzațiile.

“Efectul de bumerang a fost într-adevăr că acest lucru i-a înfuriat și mai mult pe oameni și a făcut ca regimul să pară slab, deoarece nu exista nicio șansă ca Tantawy să îl învingă pe [Sisi] sau să i se permită să îl înlocuiască la urnele de vot”, a declarat Baghat.

Principalul adversar, eliminat din cursă

La 13 octombrie, Tantawy a anunțat că își oprește campania după ce nu a reușit să obțină susținerile necesare. El și membri ai echipei sale de campanie au fost puși sub acuzare luna trecută pentru acuzații pe care grupurile de apărare a drepturilor omului le-au descris ca fiind motivate politic. Tantawy este liber în așteptarea procesului, dar zeci de voluntari ai campaniei sale rămân în arest preventiv.

Eliminarea lui Tantawy din cursă, combinată cu războiul din Gaza, au dus la o campanie electorală în surdină. Mass-media egipteană, controlată aproape în întregime de guvern, a continuat să îi cânte osanale lui Sisi. Puține afișe publicitare pentru ceilalți candidați pot fi văzute prin Cairo.

Egiptenii care locuiesc în străinătate au votat pe parcursul a trei zile la începutul lunii. De duminică până marți seara, egiptenii din interiorul țării pot vota la una dintre cele aproape 10.000 de secții de votare. Observatori electorali externi din partea Uniunii Africane și a Pieței Comune pentru Africa de Est și de Sud vor monitoriza desfășurarea alegerilor.

În timpul ultimelor două scrutine prezidențiale, susținătorii lui Sisi au oferit bani, alimente și alte stimulente pentru a-i determina pe egipteni să se prezinte la urne. De ambele dăți, Sisi a câștigat cu 97% din voturi.

Problemele cheie ale Egiptului

Economia Egiptului este în prim-plan în aceste alegeri și reprezintă cea mai mare provocare pentru Sisi. Țara de 105 milioane de locuitori se scufundă în datorii externe și se confruntă cu o lipsă severă de valută forte.

Inflația depășește 35 % – și este chiar mai mare în cazul alimentelor – provocând suferință economică pe scară largă. Fondul Monetar Internațional a amânat două revizuiri ale unui program de împrumut de 3 miliarde de dolari în acest an, după ce autoritățile egiptene nu au reușit să realizeze reformele necesare. Bloomberg Economics a clasat recent Egiptul pe locul al doilea în topul celor mai probabile țări din lume care nu-și vor mai plăti datoria, după Ucraina.

Sisi dă vina pe șocurile externe, cum ar fi pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina, pentru dificultățile economice tot mai mari ale țării. Dar analiștii spun că controlul militarilor asupra unor mari părți din economie, împreună cu cheltuielile masive ale guvernului pentru proiecte de infrastructură – inclusiv o nouă capitală de 58 de miliarde de dolari în deșertul de lângă Cairo – secătuiesc visteria statului și sufocă creșterea economică.

Sărăcia este în creștere. Clasa de mijloc a fost golită de conținut. Întreruperile de curent au devenit o caracteristică a vieții în ultimele luni. Prețul dolarilor pe piața neagră continuă să crească. În cadrul unor momente rare de critică la adresa regimului, oamenii se plâng în mod deschis pe rețelele de socializare de prețurile galopante ale produselor de bază.

Mulți egipteni se tem de viitoarea devalorizare a monedei, cerută de FMI și de alți creditori, care ar urma să aibă loc la începutul anului viitor, după ce Sisi își va consolida controlul asupra puterii.

Cum a afectat războiul din Gaza alegerile?

Pentru Sisi, războiul a fost o distracție utilă, au spus analiștii. Suferința civililor din Gaza a atins o coardă sensibilă în Egipt, consumând atenția comentatorilor politici și a publicului. În timp ce unii politicieni israelieni de dreapta pledează pentru împingerea locuitorilor din Gaza în nordul Sinaiului, egiptenii se tem să nu devină complici la strămutarea palestinienilor.

De asemenea, războiul a consolidat imaginea lui Sisi pe plan internațional. Egiptul a jucat un rol cheie ca interlocutor al Hamas în negocierile dintre Israel și gruparea militantă palestiniană privind schimbul de ostatici contra unor prizonieri palestinieni și livrarea de ajutor umanitar în Gaza.

“Sisi a beneficiat enorm de această situație”, a declarat Dawoud. “La fel ca multe alte țări, atunci când se confruntă cu o amenințare externă sau cu o situație cu un pericol extern, oamenii tind să se adune în jurul liderului, oricine ar fi el.”

Mitingurile rare convocate de guvern au atras mii de oameni pe străzi în semn de solidaritate cu palestinienii la sfârșitul lunii octombrie. Dar când protestele organice au luat amploare, iar participanții au început să critice guvernul, forțele de securitate au luat rapid măsuri de reprimare.

Aproximativ 67 de milioane de egipteni sunt eligibili pentru a vota în acest ciclu. Prezența la vot la alegerile din 2014 și 2018 a fost de 47% și, respectiv, 41%, potrivit cifrelor oficiale – mai mică decât sperau autoritățile. Presa afiliată statului a raportat săptămâna trecută că alegătorii eligibili care nu votează ar putea fi amendați cu 500 de lire, aproximativ 16 dolari.

Prezența la vot va fi probabil o funcție de “câte resurse sunt dedicate mituirii sau constrângerii oamenilor să participe”, a declarat Timothy Kaldas, director adjunct al Institutului Tahrir pentru Politici în Orientul Mijlociu.

După închiderea urnelor marți seară, numărătoarea preliminară va fi publicată miercuri. Candidații vor avea apoi la dispoziție câteva zile pentru a face apel. Cu excepția cazului puțin probabil al unui tur de scrutin decisiv, rezultatul final va fi anunțat pe 18 decembrie. Câștigătorul va avea un mandat de șase ani.