Andrei Chiliman (74 de ani), fost primar și deputat în Parlamentul României, a moștenit o parte importantă a averii lui Alexandru Marghiloman, premier al României în perioada Primului Război Mondial. E vorba despre fostul hipodrom Marghiloman din Buzău, întins pe o suprafață de 40 de hectare, despre care fostul edil și fratele lui, Mihai Șerban Chiliman, spun că a ajuns în posesia familiei lor.
Printr-o acțiune depusă în instanță de frații Chiliman în anul 2017, aceștia au solicitat comisiei de aplicare a legii 10/2001 din cadrul Primăriei Buzău să acorde despăgubiri pentru cele 40 de hectare de teren prin acordarea unor alte bunuri echivalente valoric sau prin acordarea de puncte care se pot echivala în titluri de plată din partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
”Au arătat reclamanții că sunt moștenitorii defuncților lor părinți si unchi si mătușa conform certificatelor de moștenitor …/1977 emis de Notariatul de stat sector 1 in dosarul succesoral cu același număr, certificatului de moștenitor …/1984 emis de Notariatul de stat local sector 1 in dosarul succesoral …/1984, certificatului de moștenitor …/2005 emis de Biroul Notarial Legitimus in dosarul succesoral …/2005, certificatului de moștenitor testamentar …/2007 emis de Biroul Notarial Legitimus in dosarul succesoral …/2007, certificatului de calitate de legatar …/2012 emis de Biroul Notarial Legitimus in dosarul succesoral …/2011”, se arată în dosarul judecat de o instanță din Buzău.
Alexandru Marghiloman a fost unul dintre cei mai bogați români, în perioada de început al secolului trecut. Supranumit ”Lordul valah”, el s-a numărat printre fondatorii Jockey-Club-ului român și a Hipodromului București. La Buzău, el a avut prima crescătorie de cai pursânge, cu instalații moderne.
Reședința de la Buzău a devenit un adevărat magnet pentru personalitățile vremii, printre care: Nicolae Iorga, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu sau Regina Maria. Alexandru Marghiloman a murit în 1925, iar moștenitorii lui au deschis testamentul 4 zile mai târziu.
”După divorțul de Eliza Știrbei, Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Maria Petrescu, la 12 iunie 1919, la vârsta e 65 de ani, între ei fiind o diferență de 38 de ani.
Uzufructul întregii averi revenea soției sale. Drepturi succesoriale le-au revenit, de asemenea, nepoților Mihai N.N. Butculescu, fiul lui Nicolae N. Butculescu și Alexandru (Sandu) Mihail Scarlat Pherekyde, finul său și fiul lui Mihai Gh. Pherekyde, exprimându-și dorința ca unul dintre acești nepoți legatari să adauge numele de Marghiloman lângă numele lui”, a explicat istoricul Valeriu Nicolaescu.
Ulterior, văduva a intrat în conflict cu ceilalți moștenitori și din cauza problemelor financiare a arendat Camerei de Agricultură a județului Buzău hipodromul cu toate construcțiile aferente. Vila Albatros, aflată în mijlocul moșiei a devenit o ruină, iar caii au fost vânduți la licitație.
Într-unul din dosarele depuse în instanță de frații Chiliman, aceștia explică modul în care aceștia au ajuns să moștenească cele 40 de hectare pe care a fost odinioară hipodromul din Buzău.
”Terenul în suprafață de cca. 38 ha care avusese destinația de hipodrom face parte din moștenirea lăsată de Alexandru Marghiloman. Acesta a fost moștenit de 4 nepoți. Când a fost moștenit de cei 4, terenul nu mai avea destinația de Hipodrom, ci era un simplu teren de cultură, întrucât fuseseră desființate toate instalațiile specifice hipodromului și fuseseră demolate toate construcțiile de pe teren.
Ulterior, cei patru moștenitori și-au împărțit averea rămasă de pe urma autorului lor Alexandru Marghiloman, iar terenul de cultură (fost Hipodrom) a revenit avocatului N. D. S. Acesta a donat o parte din terenul de cultură (care anterior avusese destinația de Hipodrom) – respectiv 20 ha – soției sale E.S. Potrivit prevederilor Cap. III din Legea nr. 165/2013, instanța poate propune măsura compensării prin puncte pentru terenul preluat de stat, la valoarea stabilită potrivit grilei notariale”, se arată în dosar.
Conform unui raport de expertiză prezentat în instanță, doar o parte din teren (7,1 hectare) mai aparține municipalității, restul ajungând în posesia mai multor societăți comerciale. Deși terenul a ajuns la stat în perioada regimului comunist, frații Chiliman trebuie să demonstreze în instanță că preluarea a fost una abuzivă, pentru a se putea spera la despăgubiri.
Contactat de FANATIK, Andrei Chiliman a refuzat să discute despre stadiul prezent al dosarului.
”Sunt chestiuni personale ce țin de hotărârile justiției. Retrocedările sunt chestiuni absolut normale într-o țară democratică și civilizată, ca atare nu văd ce explicații ar trebui să dau. În rest, nu răspund la întrebări și nu dau interviuri”, a explicat Andrei Chiliman pentru FANATIK.
Conform ultimei declarații de avere, completată în 2017, familia Chiliman deține zeci de hectare de teren în București, Constanța, Gorj, Brașov și Vaslui, majoritatea restituite după ce anterior fuseseră naționalizate de comuniști. În prezent, el mai are 3 dosare în instanță, inclusiv cel legat de terenul de sub fostul hipodrom Marghiloman.