“România nu este ferită de atentate! Trebuie să avem grijă” Avertismentul lui Adrian Cioroianu

La Paris, un profesor a fost decapitat de un terorist cecen, iar la Nisa, trei oameni au murit într-un atac recent. Groaza a pus, din nou, stăpânire pe Franța… Istoricul Adrian Cioroianu avertizează că nici România nu este o țară sigură din punctul de vedere al probabilității atentatelor.

Tocmai când credeam că acțiunile marca ISIS s-au domolit de la declanșarea pandemiei COVID-19, în inima Europei, un criminal cecen l-a ucis pe profesorul de istorie Samuel Paty, de la gimnaziul Sainte-Honorine. Deși datele actuale nu indică o acțiune jihadistă sistemică și organizată, și denotă faptul că teroristul a acționat precum un „lup singuratic”, pericolul ne pândește pe toți.

Adrian Cioroianu, ambasador delegat permanent pe lângă UNESCO, a comentat, chiar de la Paris, în exclusivitate pentru FANATIK.RO, situația în care ne aflăm. Se pare că epidemia globală nu a stopat fenomenul terorist, nici măcar pentru moment, iar acesta are o formă camuflată. „România nu poate sta liniștită în fața fanatismului!”, a avertizat istoricul. Mai mult trecutul demonstrează că pandemiile pot declanșa conflagrații nimicitoare…

Adrian Cioroianu: „Ar fi interesant dacă profesorii români ar discuta cu elevii subiectul atentatelor!”

Pentru Adrian Cioroianu, fost ministru de externe, dar mai ales profesor de istorie, subiectul este delicat. Îl doare faptul că un confrate de-al domniei sale a fost decapitat mișelește de un fanatic, care a aplicat prevederile „sharia”, cea mai sângeroasă lege din jurisprudența islamică, o teorie ce impune pedeapsa cu moartea prin tăierea capului, pentru „blasfemie la adresa lui Allah, insultarea unui înger sau negarea calității de profet a unuia dintre ideologii islamului”.

Digi24.ro

Un bărbat a fost găsit crucificat pe un gard, cu cuie bătute în mâini. Poliția a vorbit de un "un atac sinistru de tip paramilitar"

Chiar dacă incidentul s-a petrecut departe de granițele noastre, România nu poate rămâne impasibilă în fața acestui flagel, care, vorba aceea, moare, dar nu se predă. „Nu cred că suntem o țară ce poate sta liniștită din acest punct de vedere. Discutăm despre radicalism, despre fanatism și nu cred că România este invulnerabilă în fața acestor fenomene. Trebuie să avem grijă, în continuare, chiar dacă unii spun că această crimă a fost un act izolat”, ne-a declarat domnul Cioroianu.

Există o multitudine de diferențe între Franța și România, dar una dintre ele este legată de faptul că, în Hexagon, atât purtatul vălului pe față cât și caricaturile sâcâitoare la adresa musulmanilor sunt lucruri obișnuite. Interesant este cum percep copiii români aceste fenomene și efectele lor, însă nimeni nu este mai nimerit să analizeze acest lucru decât un „dascăl ” în materie de istorie.

Este drept că în Europa unită ajungem, uneori, să nu ne mai deosebim de noi înșine, însă, în adâncuri, există diferențe esențiale. Acest fenomen se petrece inerent, indiferent dacă luăm în calcul concepte universal valabile, precum cel de „libertate ”.

„Este vorba despre libertatea de exprimare și de riscurile la care, din păcate, s-a ajuns. Aceasta este esența cazului profesorului ucis. Interesant ar fi dacă profesorii din România ar discuta cu elevii un astfel de subiect. Eu vă pot spune cum arată reacțiile aici, la Paris. Din păcate, este o problemă reală, în măsura în care acest personaj, care a comis un act terorist, face parte dintr-o categorie de tineri ce nu se simt integrați în societate sau care nu vor să se asimileze în acest cadru. În orice caz, asemenea persoane provin din familii care pun mai presus de orice preceptele religioase. Aici, mă refer la cei care sunt cetățeni francezi…”, a comentat Adrian Cioroianu.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Asasinul cecen tocmai căpătase prelungirea șederii în Franța

Criminalul cecen locuia la Evreux și se pare că a aflat de existența profesorului Paty de la tatăl unei fetițe musulmane. Aceasta avusese un diferent cu profesorul, pe tema caricaturilor care îl înfățișează pe Mohamed, după ce acestea tocmai fuseseră prezentate în sala de curs. Procurorul național anti-terorist Jean-Francois Ricard nu a precizat dacă asasinul frecventase colegiul Bois d’Aulne, dar se pare că avea o relație de prietenie cu tatăl fetiței musulmane, care, de altfel, a fost arestat. De altfel, au fost reținute mai multe persoane, inclusiv patru elevi…

Situația cecenului, ucis ulterior de polițiștii francezi, este similară multor azilanți. Tânărul criminal nu primise cetățenia, ci se afla într-o etapă premergătoare. „Familia lui ceruse azil și se găsea în faza în care, inițial, solicitarea fusese refuzată. Oricum, asasinul primise un permis de sejur care, culmea paradoxului, îi fusese actualizat chiar anul acesta. Dar, potrivit majorității sondajelor disponibile, cei mai mulți francezi de vârstă tânără, de religie islamică, au impresia că perceptele lor sunt deasupra legilor statului. Aceasta este una dintre problemele cu care se confruntă societatea franceză”, a explicat Adrian Cioroianu.

Problema în sine depășește, însă, acest caz tragic. Criza terorismului rămâne incomparabil mai adâncă, iar interlocutorul nostru a pus degetul pe rană:„ Această crimă este doar vârful unui iceberg. În fond, realitatea este mai delicată. Esențial este că se întâmplă la periferiile marilor orașe, acolo unde acești oameni trăiesc în comunități foarte închise. Mentalitatea lor poate fi observată inclusiv din maniera în care se îmbracă femeile. Ba mai mult, sunt doamne cunoscute pentru faptul că nici măcar nu cunosc limba franceză ori nu muncesc… Acestea sunt problemele reale!”

„Fondul problemei trebuie înțeles de tinerii români”

Evident, discuția a revenit la punctul de plecare și anume la modul în care ar trebui să reacționeze românii în fața unor astfel de situații. Mai mult, chiar dacă părerile referitoare la posibilitatea apariției unor viitoare încercări teroriste în țara noastră sunt diferite, problema implică și apartenența noastră la valorile occidentale.

Din acest punct de vedere, Adrian Cioroianu a fost tranșant:„ După părerea mea, chestiunile în cauză trebuie înțelese și de oameni din țara noastră, tineri sau în etate, atât de către elevi, studenți, atât cât și de cei ce au terminat școala. În discuție se află capacitatea societății occidentale democratice de a asimila astfel de persoane, care vin cu un alt set de valori sau își redescoperă un alt set de valori, de data aceasta religioase”.

Arsenalul din geantă a sfărâmat iluzia stopării criminalității

Mulți dintre noi am trăit cu iluzia că, după începutul pandemiei, atacurile teroriste s-au domolit. A fost o impresie falsă, iar recenta descoperire de la Paris, unde polițiștii au avut norocul să dea peste o geantă încărcată cu toate „acareturile”  necesare unui terorist stă mărturie. Ce teroriști neatenți, ce surpriză… Parcă tot orașul se înclinase într-o parte… Dar, cu toate astea, „descoperirea” ne-a pus, pe toți, pe gânduri…

„În Franța și, în general, în Occident au fost mai puține atacuri, dar dacă e să privim către lumea întreagă, fie direct sau indirect, sunt oameni care se revendică drept partizani ai ideologiei ISIS și au mai comis atentate, chiar în ultimele luni. Într-adevăr, acestea nu s-au petrecut în Europa. Nu știu dacă are legătură cu pandemia sau dacă ISIS nu mai are forța de acum trei – patru ani. Mișcarea a fost diminuată, din anumite puncte de vedere, grație faptului că ne luptam cu ea. Este posibil ca ISIS să fi migrat către alte zone, dar acte teroriste în țări din nordul Africii și în Orientul Mijlociu din păcate au avut loc, nu demult”, a explicat ambasadorul UNESCO

Și dacă tot vorbim despre pandemia care a devenit laitmotivul nostru zilnic, am fost curioși dacă este cazul să ne așteptăm la un nou val terorist, chiar mai puternic, după încheierea crizei.

Adrian Cioroianu consideră că pericolul a fost și rămâne același: „Nu știu dacă că se poate face o asemenea legătură. Nu cred că niște oameni care vor să impună „sharia” se vor potoli atât de ușor. Acel tânăr care a comis crima căreia i-a căzut victimă profesorul de istorie credea că respectă, ad literam, ce spune Coranul. Iar aceasta este „sharia”, adică impunerea legilor religioase, în dauna legilor civile. N-aș spune că, după ce va trece pandemia, vor reîncepe atacurile. Pericolul rămâne în continuare, iar autoritățile din Franța sunt în alertă permanentă. Nu cred că au fost mai liniștite în perioada de pandemie…”

De altfel, nici noile restricții impuse de epidemie par să nu-i potolească pe asasini. Lumea nu prea iese pe străzi, avioanele nu mai sunt așa de pline ca în vremurile „sănătoase”, dar… „pericolul este permanent. În definitiv, vorbim despre niște fanatici. Credeți că ei țin cont că la ora 9 seara trebuie să fii acasă? Când este vorba despre fanatism, nu-ți mai pui probleme de acest gen”. Fără comentarii.

Cluburile sportive, focare de extremism

Pornind de la cazul profesorului francez, ne-am întrebat, firesc, dacă putem asista la un nou timp de propagandă teroristă, îndreptată către tineri. Aici nu mai contează țara sau nivelul de civilizație, ci modul în care poate fi promovată o ideologie cu succes. „Propaganda este destul de activă, de ani de zile. Unul dintre principalele instrumente preferate de ISIS a fost propaganda radicală de pe internet, care încă funcționează”, a declarat Adrian Cioroianu.

Nu mică ne-a fost mirarea atunci când am aflat care este „publicul țintă” ideal pentru propagarea unor idei cu caracter terorist:” Există anumite medii care accelerează acest proces de radicalizare, cum ar fi pușcăriile și cluburile sportive. O anchetă recentă, realizată de sociologi francezi, a relevat faptul că, paradoxal, cluburile sportive și închisorile sunt principalele medii în care unii tineri intră în contact cu persoane radicalizate și se radicalizează și ei. Există o formă de inițiere în această ideologie extremistă. Despre pușcării se știa, surpriza a fost că același fenomen se petrece și în grupările sportive. Nu vă gândiți la marile cluburi de fotbal din Franța, dar sunt zeci de mii de cluburi la nivelul întregii țări!”.

Cum i-a ajutat pandemia pe invadatorii arabi

De-a lungul timpului, au fost războaie care s-au oprit din cauza unor epidemii, după cum au existat și conflagrații generate de boli. Evident, acest subiect nu putea fi ocolit în discuția purtată cu istoricul Adrian Cioroianu.

„La începutul secolului VI, la granița dintre Imperiul Bizantin și Persia veche, Iranul de astăzi, mereu apăreau conflicte, iar pe fondul unei epidemii de ciumă acel conflict s-a liniștit, pentru că i-a afectat în egală măsură și pe bizantini și pe persani. Pandemia a durat câteva decenii, pe parcursul mai multor valuri, iar acest fenomen a calmat starea de spirit”, a povestit domnia sa.

Se pare, însă, că proverbul „când doi se bat, al treilea câștigă” își are originea chiar din anumite evenimente istorice. Povestea legată de bizantini și de persani a avut un final trist, iar profesorul Cioroianu a punctat: „Numai că, peste alți câțiva zeci de ani, au venit arabii și, sub tutela religiei lui Mahomed, i-au învins atât pe bizantini, cât și pe persani. Pentru că și persanii și bizantinii au fost răvășiți de acea molimă, arabii au trecut peste ei și au cucerit teritorii până în Spania de astăzi. Într-o sută de ani s-au extins extrem de mult, astfel că nu putem afirma că epidemiile opresc războaiele, ci uneori le provoacă sau le încurajează.

Strategia UNESCO, versus soluțiile miraculoase… invizibile

UNESCO, forul la care lucrează partenerul nostru de discuție, insistă pe rolul educației. Însă… „Păcat că aceasta este singura armă pe care o deținem și de care societățile democratice dispun pentru educarea tinerilor. În primul rând, este vorba despre libertăți, inclusiv despre libertatea de exprimare. Teoretic, UNESCO își pune speranța că până la alte soluții miraculoase. Din păcate, eu nu le văd, educația rămâne principala manieră prin care mintea omului poate fi resetată”, a argumentat Cioroianu.

Din nefericire, am aflat de la diplomatul român, dacă cumva mai era nevoie, că educația se înrădăcinează în timp: „Acest lucru presupune decenii. Educația nu se rezolvă de azi pe mâine și, în cazul fiecăruia dintre noi, durează cam 10-12 ani, dacă nu mai mult. Iar la nivelul unor societăți, este un proces care durează zeci de ani…”

Apoi, depinde ce înțelegem prin „educație ”. Adrian Cioroianu a explicat și acest aspect: „În lumea occidentală, înțelegem educația științifică, pe care o dă școala, și educația morală, pe care o oferă părinții și biserica. Sunt țări în care educația presupune inclusiv latura religioasă. În general, vorbim despre școlile religioase din lumea arabă, mai ales din zona sunită, unde sunt academii foarte importante și unde bănuiesc că se studiază Coranul mai presus de ceea ce noi numim „știință”. Acesta este singurul nivel la care UNESCO se poate implica, evident, cu toate ideile conexe: combaterea limbajului urii, de la școală și până în presă, ori în societate, în general”.

Cioroianu, sceptic în privința „pacificării” și crima de la Nisa

În final, am dorit să aflăm care este părerea specialistului, în privința eradicării fenomenului terorist. Ca un amănunt de culoare, cunoscuții săi vorbesc despre Adrian Cioroianu ca despre o persoană optimistă. De această dată, situația a stat diferit.

„Opinia mea sinceră este că vom avea parte de acest gen de atentate, care se pot întâmpla oricând și, din păcate, oriunde. Nu cred că ne găsim foarte aproape de pacificare, ba chiar sunt semne că situația s-ar putea agrava. Nu toată lumea vede la fel libertatea de exprimare. Pentru laicii francezi, ea este ceva de la sine înțeles. În schimb, un ins de religie islamică nu acceptă acest concept și este convins că doar el are dreptate și că nu trebuie văzut chipul lui Mahomed… Și iată la ce se poate ajunge, în acest conflict de idei sau de interpretări”, a încheiat fostul ministru de externe, pe un ton care ne-a (re)întristat…

N-a trecut mult timp și am aflat despre o nouă crimă, petrecută la Nisa. Trei morți, dintre care doi, decapitați… Cei fără de cap taie capete nevinovate.

Terorismul… Parcă simțim spintecări de aer. Se pare că nimeni nu părăsește, măcar pentru o clipă, acest ritm al vitezei morții…