Cabinetul Ciucă vs. PNRR. Seria miniștrilor care s-au plâns că nu pot realiza obiectivele din planul de relansare. „O combinație de incompetență și strategie politică”

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a transmis marți către Comisia Europeană prima cerere de plată din PNRR, în valoare de aproape trei miliarde de euro, în ultimele luni nu mai puțin de șase miniștri PSD și PNL au declarat că ei nu pot implementa planul aprobat de executivul european.

PSD vs. PNRR: între incompetență și strategie politică

În urmă cu câteva zile, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, care ocupă și funcția de vice-premier în Guvernul Ciucă, a declarat că, exceptând un tronson din autostrada Transilvania, România nu a semnat încă niciun contract pentru realizarea infrastructurii rutiere asumate prin PNRR. „Nu există contract semnat în acest moment pe PNRR, din ceea ce s-a discutat şi s-a pus ca şi finanțare în PNRR, astăzi, în afară de Autostrada Transilvania, astăzi, când vorbim, niciunul, pe rutier”, a spus liderul social-democrat. Întrebat câți din cei 450 de kilometri de autostradă, asumați a fi construiți în cadrul PNRR, va reuși România să finalizeze până în anul 2026, ministrul transporturilor a răspuns: „Sper că toți”.

Într-o analiză recentă, Asociația Pro Infrastructură arăta că lotul Nădășelu – Zimbor de pe Autostrada Transilvania este singurul contract din cadrul PNRR pe infrastructură unde se lucrează, însă și acolo „cu un munte de probleme”. De altfel, România are alocate nu mai puțin de 7 miliarde de euro în PNRR pe infrastructură iar, fostul ministru, Cătălin Drulă susține că în acest moment se se lucrează pe doar 3,4 % din proiecte, iar licitate sunt sub 50 % din contracte. La fel, în ceea ce privește cele 400 de milioane de euro din PNRR pentru achiziția de trenuri noi, Drulă a susținut că în prezent nu a fost lansată nicio licitație.

Mai mult, Sorin Grindeanu s-a arătat sceptic cu privire la capacitatea Metrorex de a implementa proiectele prevăzute în PNRR și a precizat că anul viitor, atunci când ar putea avea loc o rediscutare a PNRR, va cere redirecționarea fondurilor dinspre metrou spre dezvoltarea rețelei de cale ferată. „Știţi ce mă deranjează pe mine cel mai mult? Ritmul în care se implementează proiectele, unele dintre ele pe bani europeni, altele pe finanţări japoneze, ritmul în care se implementează aceste proiecte la metrou. În acest moment sunt pesimist vizavi de PNRR pe zona de metrou că se poate realiza”, a spus liderul PSD. Declarațiile ministrului Grindeanu sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât acesta a numit-o, la finalul lunii ianuarie, în fruntea Metrorex pe Mariana Miclăuș, care a mai condus compania între noiembrie 2019 și iulie 2020. Numirea acesteia a venit după revocarea lui Laurențiu Trușcă, ce a stat la conducerea companiei doar două luni, fiind numit la conducerea companiei de Vîlceanu în noiembrie 2021, după demiterea lui Ştefan Paraschiv, numit de Cătălin Drulă.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Marți, Guvernul Ciucă a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată și așteaptă evaluarea executivului european cu privire la cele 21 de jaloane marcate ca îndeplinite. Două dintre acestea sunt în responsabilitatea Ministerului Transporturilor: jalonul 69, privind adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune, și jalonul 78 privind reorganizarea CNAIR și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.).

Ministrul Grindeanu nu este însă primul ministru PSD care a criticat țintele prevăzute în PNRR, programul transmis către Executivul Comunitar în ultimele zile ale guvernării PNL-USR. Experții în politici publice sunt de părere că în cazul revoltei miniștrilor PSD față de obiectivele prevăzute în PNRR avem de-a face atât cu o strategie politică, motivată de propriile interese, dar și de incompetență.

„Cred că sunt două explicații pentru acest fenomen. Una este cea simplă: pur și simplu așa sunt ei, incompetenți. Avem o guvernare foarte slabă, o guvernare care a venit la putere, are foarte mulți oameni în funcții de demnitate publică, secretari de stat, sub-secretari de stat, șefi de agenții, care sunt numiți exclusiv pe linie politică. Nu e o problemă că reprezintă partidul, s-o facă, dar să fie competenți. Problema e că ei nu au competență. Și atunci e greu. PNRR-ul este indiscutabil un program greu. Iar dacă ei au numit doar incompetenți sprijiniți de structurile de partid, nu au cu cine să implementeze acest program. Este o explicație simplă, și niciodată, mai ales la noi, nu trebuie să excludem prostia și incompetența din discuție.

În al doilea rând, e clar că aici vedem și o strategie politică. O dată să justifice momentul în care se va rupe filmul, adică când nu vor mai fi atinse jaloanele din PNRR, pentru că na, e greu, dar și pentru că sunt o serie de reforme pe care nici nu vor să le facă. Și atunci își acoperă faptul că nu vor să facă anumite reforme prin faptul că nu pot, că e greu. Știm ce reforme sunt, să reduci aparatul administrativ, să introduci digitalizarea, reforme pe care PSD-ul nu le face, o dată pentru că ar însemna să vedem mai ușor unde se duc banii, și o dată pentru că nu cred că sunt capabili. Inclusiv miniștrii pe care-i au, sunt foarte slabi.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Domnul Grindeanu, care este și vice-premier și care are o armată de oameni în subordine. În calitate de ministru al transporturilor are nu mai puțin de opt secretari de stat, iar în calitate de vice-premier mai are încă patru. Deci are 12 oameni în subordine directă dar, fiecare dintre aceștia are câte patru consilieri, conform Codului Administrativ, plus cei 20 de consilieri ai lui Grindeanu – ajungem deci la aproape 100 de oameni care ar trebui să implementeze programul acesta. Iar domnul Grindeanu ne spune că e greu. Păi dacă sunt 100 și nu sunt în stare, atunci explicația cu incompetența e foarte aproape de adevăr”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu, președintele Centrului pentru Inovare Publică.

Seria miniștrilor PNL și PSD împotriva PNRR

În urmă cu doar două săptămâni, președintele Iohannis spunea că miniștrii cabinetului Ciucă nu ar trebui să fie evaluați în „mijlocul unei crize”, și justifica alianța cu PSD susținând că actualul guvern este cel mai performant din ultimii ani. „Atunci când am încurajat formarea acestei coaliţii, lumea a crezut că fac o greşeală. Rezultatul – e cel mai stabil, solid şi performat guvern din ultimii destul de mulţi ani”, a spus președintele Iohannis.

În ciuda evaluării făcute de către șeful statului, miniștrii Guvernului Ciucă par mai degrabă concentrați pe a critica Planul Național de Relansare și Reziliență. O astfel de critică a venit în urmă cu două săptămâni chiar de la ministrul cercetării, liberalul Marcel Boloș, care s-a plâns că din PNRR-ul României lipsesc „obiectivele mari”, capabile să „crească cu adevărat capacitatea de reziliență” a țării. Acesta a identificat ca un astfel de obiectiv dezvoltarea sistemului de irigații al României, chiar dacă a recunoscut că acest obiectiv a fost respins de către Comisia Europeană pe motiv că nu ar fi unul verde, sustenabil. Acesta a avertizat că anul în curs va fi unul sărac în realizări. „Acest an să știți că este un an sărac și îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru și să fiu foarte direct, pentru că este sărac din punct de vedere a realizărilor concrete, pe care poți să pui degetul și să spui acest lucru s-a născut din implementarea PNRR-ului”, a declarat Marcel Boloș la Digi24.

Tot pe această temă, ministrul PSD numit în fruntea portofoliului la Africultură, Ionuț Chesnoiu, a criticat și el PNRR-ul trimis de România pe motiv că nu există fonduri alocate pentru domeniul său. „Sper ca în al 12-lea ceas să se trezească toată lumea şi să conştientizeze că trebuie să modificăm Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în care agricultura României nu are niciun eurocent. Avem zero euro în PNRR, trebuie să îl modificăm, să ducem banii către irigaţii, către desecare, către depozite de alimente”, a spus oficialul PSD.

Un alt ministru liberal care a criticat și el PNRR este noul ministru al digitalizării, Sebastian Burduja, care a ținut să sublinieze că dacă toate țintele asumate de România în cadrul acestui program, inclusiv încadrarea lor în timp, este rezonabilă, în condițiile în care neîndeplinirea lor poate duce la ratarea a 30 de miliarde de euro. „Unele dintre ele sunt destul de greu de înţeles şi aici cei care au gândit PNRR vor trebui, la un moment dat, să dea o explicaţie pentru că, iată, avem un document care este bidding, nu există flexibilitate. Ministrul Boloş recent spunea, chiar săptămâna trecută, cred, că va încerca o discuţie cu Comisia pentru o oarecare flexibilizare, acolo unde efectiv nu se poate, dar sunt anumite ţinte care vor fi greu de îndeplinit”, a precizat Sebastian Burduja.

Unul din miniștrii care au fost cei mai vocali critici ai PNRR-ului este ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi. Prin PNRR România s-a angajat să-și reformeze sistemul de pensii, prin eliminarea pensiilor speciale, a celor pentru foștii parlamentari, etc., și să se limiteze la un procent de 9,4% din PIB pentru pensiile populației. În lipsa unor măsuri de a reforma acest sistem de pensii, considerat ne-sustenabil, ministrul Muncii a militat încă de la venirea la guvernare pentru renegocierea acestui procent. „Nicio țară din UE nu are un asemenea plafon, obligativitatea respectării unui plafon. Nu există în nicio țară din UE. Noi, în România, s-au gândit unii că cetățenii români trebuie să fie săraci 50 de ani de acum încolo. Noi nu acceptăm așa ceva, suntem extrem de determinați să îndeplinim tot ce e în PNRR, dar anumite lucruri considerăm, și am exprimat clar către Comisia Europeană, că trebuie să flexibilizăm”, a declarat zilele trecute ministrul PSD. Declarația ministrului muncii vine în contextul în care încă din data de 12 februarie Comisia Europeană a transmis că PNRR-ul nu poate fi renegociat decât în situații excepționale, cum ar fi dezastre naturale de dimensiuni istorice.

Un alt ministru PSD care a criticat forma în care Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României este și ministrul sănătății, Alexandru Rafila. În luna februarie a acestui an acesta a spus chiar că acest plan nici nu există în cadrul Ministerului Sănătății și a susținut că acest plan nu a fost discutat cu nimeni din cadrul ministerului pe care-l conduce. „Când a venit în MS, acest PNRR din punct de vedere al detaliilor tehnice, nu exista, fostul ministru Cseke, nu l-a găsit decât cu foarte mare dificultate și a reușit să îl obțină de la MIPE sub formă unui stick multiplicat. Am consultat toate structurile din MS, 22, privind implicarea lor în acest program. Niciuna din cele 22 nu a fost consultată sau nu a participat la realizarea acestui program”, a declarat Rafila la începutul acestui an, subliniind că nu există o listă de criterii pentru cele 49 de spitale ce trebuie incluse în proiect și că sudul și estul țării sunt vitregite în acest proiect. „Rafila, nu fi puturos, pune mâna și fă spitale! Puneți mâna la muncă, putorilor!”, a fost replica venită din partea fostului ministru al fondurilor europene, Cristian Ghinea.