Chiar dacă, în România, zonele rurale sunt considerate în general ca fiind cele mai sărace și devaforizate, nu peste tot situația este la fel. Există comune care au atras fonduri europene, s-au dezvoltat și acum rivalizează cu marile orașe.
Zonele rurale, inclusiv din România, se caracterizează prin diversitate economică, ecologică și socială. Acestea joacă un rol major în conservarea peisajelor și a patrimoniului natural și cultural cu multiple fațete al Europei.
Dar satele se confruntă cu numeroase provocări , cum ar fi asigurarea unei aprovizionări sigure și durabile cu produse alimentare de calitate, dezvoltarea economiei circulare, exodul populației către orașe, etc.
În pofida caracteristicilor specifice ale acestor zone și a exodului rural, este esențial ca acestea să rămână locuri atractive pentru a trăi și a munci, prin îmbunătățirea accesului la servicii, sprijinirea antreprenoriatului în zonele tradiționale și în noile sectoare ale economiei rurale.
Uniunea Europeană acordă o atenție deosebită zonelor rurale și are la dispoziție un instrument în acest scop: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Acesta mobilizează grupuri de acțiune locală, reunind actori din sectorul public și privat.
Țările UE își elaborează propriile programe de dezvoltare rurală pentru a răspunde nevoilor naționale și regionale în cadrul priorităților comune ale UE.
Un bun exemplu de dezvoltare rurală în România este comuna Chiajna, în județul Ilfov. Potrivit datelor stastistice ale Direcției Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice, comuna Chiajna a avut la bugetul primăriei venituri totale de 88.15 milioane de lei în 2021, scrie Ziare.com.
La acest capitol, comuna Chiajna a fost în frunte și în 2017 (71,2 milioane venituri la buget), 2018 (61,8), 2019 (79,3), 2020 (74,9). Un top al celor mai bogate comune din România, în 2021, situează în frunte comuna Chiajna (88,15 milioane de lei), urmată de comuna Florești (Cluj, 79,15), comuna Miroslava (Iași, 68,90), comuna Sânmartin (Bihor, 59,21), comuna Dumbrăveni (Suceava, 56,66), comuna Brănești (Ilfov, 54,73), comuna Giroc (Timiș, 54,40), comuna Dragomirești (Ilfov, 49,35) comuna Ghiroda (Timiș, 48,24).
Potrivit datelor privind veniturile primăriilor comunelor, aproximativ 37% au reprezentat venituri proprii (cote ale impozitului pe venit). Populația rurală din România a fost raportată la 8.627.368 de persoane în 2022, potrivit colecției de indicatori de dezvoltare a Băncii Mondiale, compilată din surse recunoscute oficial.