News
notix pixel id

Cele șase decizii catastrofale care au umplut morgile spitalelor. Autoritățile, la fel de periculoase ca antivacciniștii

Guvernul condus de Florin Cîțu a luat o serie de decizii catastrofale care au făcut ca situația epidemiologică din România să devină critică.
20.10.2021 | 19:06
Cele șase decizii catastrofale care au umplut morgile spitalelor. Autoritățile, la fel de periculoase ca antivacciniștii
Măsurile guvernului condus de Florin Cîțu au fost ineficiente în fața pandemiei/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

O analiză a măsurilor luate de către guvernul instalat după alegerile din 6 decembrie 2020 arată că autoritățile guvernamentale poartă cea mai mare parte a responsabilității pentru catastrofa epidemică din momentul de față.

Dincolo de impactul teoriilor antivacciniste și conspiraționiste, Guvernul s-a dovedit a fi pericolul de sănătate publică numărul 1 pentru români în acest an, iar președintele Iohannis nu a catadicsit până luni să-și arate nemulțumirea.

Prezentăm mai jos lista erorilor grave comise de către guvernul lui Florin Cîțu în urma cărora România a ajuns să înregistreze peste 18.000 de infectări pe zi și aproape 600 de morți.

ADVERTISEMENT

1. Sabotarea deliberată a testării în masă

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost intens criticat, chiar și de către premier, după incendiile de la spitalul din Piatra-Neamț și cel de la Institutul „Matei Balș”, însă a fost demis abia după ce a emis un ordin prin care decizia carantinării unei localități urma să fie luată într-o mai mare măsură în funcție de nivelul testării.

Ordinul stabilea o grilă pe puncte, iar carantinarea nu se mai lua doar în funcție de rata infectărilor și gradul de ocupare a paturilor din spitale cu pacienți bolnavi de Covid. La fel de important devenea numărul de teste efectuat, astfel că autoritățile locale nu mai puteau evita carantinarea făcând foarte puține teste.

ADVERTISEMENT

Decizia luată în aprilie la Ministerul Sănătății în contextul în care, în multe județe, testarea se făcea în bătaie de joc. În unele din aceste județe erau zile în care nu se făcea nici măcar un test. Asta în timp ce Timișoara era carantinată pentru că acolo se făceau mii de teste pe zi.

Imediat după publicarea ordinului în Monitorul Oficial, ministrul Voiculescu a fost demis de către Florin Cîțu care a invocat faptul că nu a fost informat. Chiar dacă lui Voiculescu putea să i se impute acest lucru, rămâne neexplicat motivul pentru care, odată cu el, a fost dată afară și Andreea Moldovan, pe atunci secretar de stat în MS. Ulterior, ca ministru interimar al Sănătății, prima decizie luată de Cîțu a fost să revoce ordinul. Astfel, potentații locali puteau să-și vadă nestingheriți de afacerile deținute, fără amenințarea carantinei.

ADVERTISEMENT

2. Decuplarea măsurilor de relaxare de nivelul de vaccinare a populației

După primele măsuri de relaxare luate de la 1 mai, Florin Cîțu a anunțat că vor urma și altele, mai consistente, de la 1 iunie. Potrivit declarațiilor inițiale, acestea erau condiționate de atingerea unui prag de 5 milioane de persoane imunizate până la acea dată.

Scepticilor le-a dat, pe 10 mai, un răspuns de un optimism care astăzi pare grotesc. „Când avem un obiectiv ambițios sunt multe voci care spun că nu se poate. De 30 de ani auzim că nu se poate. Eu am spus că se poate și veți vede că se poate”, spunea Florin Cîțu, în linia mesajelor sale excesiv de optimiste de la începutul campaniei de vaccinare.

ADVERTISEMENT

Urmează cealaltă bornă, de 1 iunie și se va întâmpla dacă vom avea o rată de vaccinare foarte bună. Acum am venit cu măsuri mai repede pentru a le arăta românilor că merită să te vaccinezi”, afirma primul-ministru, pe 14 mai.

Purtarea obligatorie a măștii a fost eliminată a doua zi, cu două săptămâni înainte de termenul anunțat inițial. Cum devenise evident că ținta de 5 milioane de români imunizați până la începutul verii nu are cum să fie atinsă, obiectivul lui Cîțu s-a schimbat pe parcurs ținta fiind acum 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză.

ADVERTISEMENT

Nici așa ținta nu a fost atinsă, astfel că la 1 iunie erau 4.336.000 de români vaccinați, dintre care 3.589.000 primiseră ambele doze. Asta nu a amânat măsurile de relaxare anunțate, ba mai mult, un nou set a fost adoptat pe 1 august, deși centrele de vaccinare mai aveau drept clienți doar românii care intenționau să-și facă concediile în țări care cereau certificatul verde.

3. Apatia lui Klaus Iohannis și succesul anunțat înainte de vreme

Președintele Iohannis nu a făcut nimic pentru a stăvili optimismul de la Palatul Victoria și măsurile de relaxare aferente. Mai mult, șeful statului i-a ținut isonul premierului și a salutat fiecare decizie guvernamentală de relaxare. Este greu de cuantificat care a fost impactul declarației din 24 iunie a lui Klaus Iohannis asupra campaniei de vaccinare, când a afirmat că pandemia a fost oprită.

La noi campania de vaccinare a fost un succes. Noi, practic, am oprit pandemia”, a spus atunci Iohannis, iar estimarea se dovedește acum o eroare grosolană de apreciere. La acea dată, doar 4.431.000 de români erau vaccinați cu schema completă.

4. Menajarea antivacciniștilor din sistemul sanitar

Încă din timpul verii, unele state europene, printre care Franța și Italia, au impus obligativitatea certificatului verde în anumite locuri publice precum și pentru personalul medical. Măsura a fost luată într-o perioadă când numărul infectărilor era mai mic, dar autoritățile conștientizau pericolul presupus de varianta Delta, chiar și în condițiilor unor rate ale vaccinării cu mult peste cele din România. În  Franța, zeci de mii și uneori chiar sute de mii de oameni ieșeau pe străzi pentru a protesta împotriva acestor cerințe. Însă președintele Macron a rămas neînduplecat.

În  România, posibilitatea vaccinării obligatorii pentru personalul medical a fost invocată încă din mai de către ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă. „Nu aş discuta încă de obligativitatea vaccinării, dar sper să nici nu fie nevoie de aşa ceva şi să obţinem un procent mare al personalului vaccinat, aşa încât obligativitatea să nu fie necesară”, spunea Mihăilă într-un interviu pentru HotNews.

Pe 19 iunie, Ioana Mihăilă menționa posibilitatea ca personalul medical nevaccinat să fie obligat să se testeze periodic pe propriile speze. „Personalul medical care nu este vaccinat probabil că va trebui să se testeze periodic, cu costuri suportate de către persoana care se testează, nu de către management, nu de către Ministerul Sănătăţii, aşa încât pacientul să fie în siguranţă”, a afirmat fostul ministru al Sănătății.

Nici până în ziua de astăzi nu s-a luat o decizie, deși timp a fost. Măsura ar fi fost contestabilă din punct de vedere legal dacă era introdusă prin ordonanță de urgență, însă Guvernul nu s-a grăbit să inițieze un proiect de lege care să fie adoptat de către Parlament. Abia după moțiunea de cenzură, Florin Cîțu, în  calitate de simplu parlamentar, a depus proiectul la Senat, acuzându-i de întârziere, cu impertinență, pe cei care l-au demis din fruntea Guvernului.

5.  Transformarea școlilor în bombe epidemiologice

Școlile au început, la mijlocul lunii septembrie, fără ca profesorii să fie obligați să se vaccineze sau, în caz contrar, să se testeze pe banii lor. Inițial, s-a decis ca orele să fie exclusiv online doar în localitățile în care se trece de o rată de infectare de 6‰. După două săptămâni de la începerea școlii, situația epidemiologică devenise atât de gravă încât pragul era pe cale să fie depășit în mai multe orașe ale țării. Soluția Guvernului a fost simplă: a renunțat cu totul la acest prag, fără să adopte nicio măsură suplimentară de protecție.

Mie, ca ministru al Educației, fără competențe medicale, că nu mi-e clar cum s-a ales acest prag. Ne-am bazat pe opiniile epidemiologilor, bineînțeles. Doar că vă fac o mărturisire. E o convingere personală, nu vreau să o ridic la alt nivel. În momentul în care s-a stabilit acel prag de 6 la mie, multă lume a fost convinsă că nu ne vom mai apropia vreodată de pragul de 6 la mie”, spunea ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, într-o emisiune la Realitatea Plus.

Chiar dacă ministrului nu i se pot imputa erorile de apreciere ale epidemiologilor, este mai greu de explicat faptul că invoca numărul de petiții primite la minister în favoarea sau împotriva închiderii școlilor, de parcă deciziile de sănătate publică se iau prin plebiscit.

Autoritățile nu au  luat nici măsuri de testare periodică a elevilor, pe motiv că părinții au reclamat că ar fi invazive. Abia pe 9 octombrie s-a luat de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) decizia utilizării în școli a testelor cu salivă. În momentul de față, abia au fost inițiate procedurile de achiziție.

În luna mai același ministru anunța că nu pot fi utilizate aceste teste cu salivă întrucât rezultatele pozitive trebuie confirmate apoi prin teste invazive, de tip PCR.  Astfel, Ministerul Educației a fost mai preocupat să-i mulțumească pe părinții nemulțumiți de testare decât să aibă o imagine exactă asupra infectărilor din școli. Asta în condițiile în care deschiderea școlilor este socotită un risc epidemiologic major în toate țările cu un sistem medical solid.

6. București și Ilfov au rămas necarantinate

Valul 4 a lovit cel mai puternic Capitala și localitățile limitrofe, Bucureștii și Ilfovul depășind o rată de infectare de 15‰. Deși era vădit faptul că situația este scăpată de sub control, premierul Florin Cîțu s-a opus carantinării acestora.

Propunerea carantinării a fost făcută de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), dar Cîțu, în calitatea sa de șef al CNSU, nu a fost de acord. „Nu, în acest moment, nu luăm această măsură. Aţi văzut că şi anul trecut a fost această discuţie despre carantinarea Bucureştiului şi nu a funcţionat, dar ne uităm la alte măsuri care să împiedice răspândirea virusului. Un lucru pe care l-am discutat cu domnul ministru al Sănătăţii a fost acela de a impune sau de a cere certificatul verde pentru toate activităţile pe care le avem în România, la orice activitate unde intrăm în contact cu persoane să avem acest certificat verde, activităţi economice. Şi, dacă dorim în continuare să avem economia deschisă, cred că este o măsură care ar ajuta foarte mult”, a declarat Florin Cîțu pe 14 octombrie.

Astfel s-au mai pierdut încă șase zile, timp în care virusul a circulat în Capitală, iar efectele opoziției premierului vor putea fi văzute în zilele următoare, pe măsură ce vor apărea noi cazuri de infectare și noi decese în spitalele din București.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 859. 32 pagini + cartea „Dictatura gastronomică”
A apărut noua revistă Taifasuri