În urmă cu o săptămână, ministrul de finanțe, Marcel Boloș, estima costurile alegerilor din acest an la 3,8 miliarde de lei, ținând seama că 2024 este un an electoral în care se vor desfășura, în ordine, alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Numai că estimarea lui Boloș se referă doar la cheltuielile de organizare a celor patru tipuri de scrutin pe care le vor avea instituțiile statului, cu toate că suma provenită din bani publici va fi mult mai mare.
Precedentul an electoral în România a fost în anul 2020, când au avut loc doar două tipuri de scrutin – locale și parlamentare. Primul scrutin a costat 966.000.000 lei, iar alegerea parlamentarilor alte 640.000.000, adică un total de 1,606 miliarde. Aceste sume au fost direcționate prin Ministerul de Interne și administrațiile locale pentru cheltuieli legate strict de buna desfășurare a alegerilor, precum amenajarea secțiilor de votare, plata membrilor birourilor secțiilor, consumabile (buletine de vot, ștampile) ș.a.m.d.
Cum în 2024 numărul alegerilor se dublează, estimarea lui Marcel Boloș, de 3,8 miliarde de lei, pare una realistă, dacă ținem seama și de inflația din ultimii patru ani. Numai că alegerile din 2020 nu au adus doar aceste costuri, după cum nici cele din 2024 nu se reduc la costurile de organizare.
În primul rând, legislația electorală permite ca partidelor politice să se li se restituie din buget, adică din bani publici, cheltuielile făcute în campaniile electorale, în anumite condiții, care vizează în principal depășirea unui prag de voturi obținute, în funcție de fiecare tip de scrutin. Decontarea se face pentru împrumuturile și veniturile proprii cheltuite de partide în campanie, donațiile nefiind decontate.
Prin acest mecanism, din buget au fost drenate aproape 150 de milioane la alegerile locale din 2020, iar în cazul alegerilor parlamentare, decontările au depășit ușor 145 de milioane. Asta înseamnă că 294 de milioane de lei au fost utilizați pe lângă cheltuielile de organizare a scrutinului propriu-zis.
De asemenea, pentru costurile finale trebuie incluse și subvențiile de care au beneficiat partidele în urmă cu patru ani, acestea ridicându-se la 252.576.000 lei. Astfel că, în total, costul alegerilor din 2020 a fost de peste 2,15 miliarde.
Dacă aplicăm același model alegerilor din 2024, putem estima un cost minim al acestui an electoral. Celor 3,8 miliarde de lei necesare pentru organizare, estimate de către Marcel Boloș, adăugăm subvențiile de care vor beneficia partidele în acest an care au fost majorate spectaculos de către Parlament.
Astfel, 314.000.000 lei vor fi luați din buzunarul contribuabililor și dați partidelor pentru ca politicienii să prostească alegătorii chiar pe banii lor. Este cel mai mare nivel al subvenției anuale, recordul anterior fiind de 258 de milioane.
La această sumă se adaugă decontările cheltuielilor din campanie. Dacă în 2020 au fost pentru două scrutine, se poate presupune că pentru cele patru din 2024 suma se va dubla, apropiindu-se de 600 de milioane lei. Asta pornind de la presupoziția că partidele nu vor avea campanii de amplitudine mai mare decât cele de acum patru ani, ba chiar că nu-și vor ajusta cheltuielile în funcție de inflație. Adunând cheltuielile de organizare a alegerilor estimate de Boloș cu subvenția alocată deja prin bugetul de stat și estimarea privind cheltuielile de campanie rezultă că suma finală va fi în jur de 4,7 – 4,8 miliarde.