Cum a fost posibil atentatul cu bombă din Senatul României. Partidul care a fost interzis imediat după

Ziua de 8 decembrie 1920 rămâne în istorie ca cea în care a avut loc primul atac cu bombă pe teritoriul țării noastre.

Cine s-a aflat în spatele atentatului

În urmă cu mai bine de un secol, la doar ani după Marea Unire, în Senatul României Mari avea loc o tragedie care cutremura parlamentul și societatea românească în ansamblu.

Un atentat cu bombă ucidea mai multe personalități importante ale vremii. Printre acestea un ministru și doi senatori. Alți doi parlamentari erau răniți.

Atacul de pe 8 decembrie 1920 din Senatul României a fost pus la cale de Max Goldstein. Acesta se afla în fruntea unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști, condus de Abraham Grinstein, șeful serviciului de terorism cu sediul la Odessa.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

La atentatul din instituția parlamentară au mai fost implicați Saul Osias şi Leon Lichtblau.

Istoricii vremi scriu că acest grup nu a acționat singur, ci i-a avut drept complici și pe alții. Printre aceștia, Alecu Constantinescu, conducătorul aripii de extremă stângă a Partidului Socialist din România (PSR).

Peste doar un an, în 1921, formațiunea acestuia s-a desprins din PSR și a format Partidul Comunist din România (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).

Ce victime celebre a făcut atentatul din 1920

Atentatul din Senatul României s-a produs în jurul orei 14.40. Într-o primă fază, cei prezenți în instituție au crezut că a explodat un calorifer.

În realitate, fusese o bombă artizanală cu ceas, alcătuită dintr-un obuz nemțesc. Aceasta a fost amplasată sub scaunul prezidential, lângă fotoliul regal şi cel al principelui moştenitor.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Personalități politice și din viața publică importante și-au pierdut viața în urma acestui atentat. E vorba de ministrul justiţiei Dimitrie Greceanu, senatorul Spiru Gheorghe şi episcopul greco – catolic Demetriu Radu.

S-au înregistrat și răniți. E vorba de Constantin Coandă şi episcopii ortodocşi Nifon şi Roman Ciororagiu.

Numărul victimelor putea fi unul mult mai ridicat dacă ședința din ziua respectivă nu avea o prezență scăzută. În plus, senatorii nu erau recunoscuți ca fiind prea punctuali cu programul ședințelor de plen.

Se pare că ținta atentatului cu bombă din Senatul României ar fi fost Octavian Goga. Acesta trebuia să ia cuvântul în 8 decembrie. Norocul său a fost că, înainte de a intra în sală, fusese reţinut pe hol de un elector care insista să-i vorbească.

Goga ar fi cedat locul la vorbitor episcopului greco-catolic Demetriu Radu, ucis de explozie.

Ce urmări a avut atentatul în viața politică a României

Ancheta demarată după acest atentat a scos în evidență faptul că bomba fusese plasată în Senat cu o seară înainte.

În urma acestei tragedii, mai mulți militanți de stânga, conduși de Max Goldstein, evreu originar din Bârlad, au fost puși sub acuzare.

Goldstein, alături de Saul Osias şi Leon Lichtblau, au fost găsiți vinovaţi. Primul, deși a încercat să fugă, a fost prins, judecat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. El a murit de pneumonie în 1924, în închisoarea de la Doftana.

În ceea ce-i privește pe ceilalţi inculpaţi, aceștia au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între o lună şi 10 ani de muncă forţată.

În urma atentatului din 1920, autoritățile române au decis interzicerea Partidului Comunist. Liderul formațiunii, Gheorghe Cristescu ”Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație.