Cum pot fi trași la răspundere șefii abuzivi. Stresul și epuizarea fizică pot constitui hărțuire morală

Legislația română prevede sancțiuni pentru cazurile de hărțuire sexuală sau morală la locul de muncă, iar în ultima ședință de guvern au fost stabilite reguli clare privind modalitatea de combatere a acestor acte, la trei ani după ce în legislație a fost introdus conceptul de hărțuire morală. Metodologia vizează sesizarea acestor incidente la locul de muncă, indiferent dacă au loc în mediul privat sau în instituțiile de stat, inclusiv în cele militare.

Lezarea demnității angajatului, considerată hărțuire morală

Potrivit Legii 167/2020, hărțuirea morală la locul de muncă reprezintă „orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) conduită ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acțiuni sau gesturi.”

De asemenea, actul normativ prevede explicit faptul stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă, întrucât afectează integritatea fizică și mentală a angajaților și duce la degradarea mediului de lucru.

Pentru aceste fapte este prevăzută răspundere administrativă, însă aceasta nu înlături răspunderea contravențională sau penală a celor vinovați de aceste fapte. Amenda pentru hărțuire morală variază între 10.000 și 15.000 de lei, iar sancțiuni și mai mari sunt prevăzute pentru angajatorii care nu ia măsurile necesare prevenirii și combaterii hărțuirii sau care chiar impun reguli la locul de muncă ce încurajează un astfel de comportament.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Detalierea acestor prevederi s-a făcut în ședința de guvern de joi prin adoptarea unei hotărâri pentru aprobarea metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, indiferent dacă este de natură sexuală sau morală. Actul normativ adoptat prevede două proceduri pentru aceste situații. Cea informală este aceea în care victima îl atenționează pe hărțuitor că are un comportament inadecvat și nedorit, iar în cazurile în care acesta nu se conformează, este atenționarea șefului acestuia.

Sancțiuni dure pentru șefii care recurg la represalii

Procedura formală este mult mai detaliată și impune instituției sau companiei respective să respecte anumite obligații. În primul rând, fiecare dintre acestea trebuie să aibă o comisie sau o persoană responsabilă cu gestionarea plângerilor de hărțuire morală sau sexuală, plângerile scrise fiind înregistrate la aceste comisii/ persoane. Urmează etapa în care se elaborează un raport privind fiecare caz, după audierea ambelor părți implicate, raport care trebuie finalizat în maxim 7 zile lucrătoare de la depunerea plângerii.

Apoi raportul este înaintat departamentului de resurse umane/ conducerii instituției/ expertului egalitate de șanse/ consilierului de etică care va demara obligatoriu o anchetă extinsă. Este obligatoriu ca ancheta să fie finalizată în 45 de zile lucrătoare cu propuneri de sancționare, dacă acuzațiile se confirmă.

În paralele cu ancheta administrativă din interiorul instituției sau companiei respective, persoana care se consideră victimă a hărțuirii morale se poate adresa cu plângeri și altor instituții: inspectoratul teritorial de muncă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanțele de judecată. Posibilitatea plângerilor externe este stabilită pentru a evita situațiile în care companiile sau instituțiile închid ochii la comportamentul abuziv al șefilor sau chiar recurg la represalii împotriva victimelor care depun plângeri pe cale administrativă.

Digisport.ro

FOTO ”A venit Iepurașul”. Un milionar român și-a lăsat ”mută” iubita cu 24 de ani mai tânără

„Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului”, mai prevede Legea 167/2020.