Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Mona Pivniceru și Daniel Morar au intrat în ultimul lor an de mandat la Curte, ei neavând posibilitatea prelungirii acestuia.
În contextul în care PSD s-a reîntors la guvernare după mai puțin de un an de opoziție, social-democrații pot spera să desemneze un judecător dintre cei trei noi magistrați ai Curții astfel încât să-și păstreze ponderea pe care o au în momentul de față.
Deși PSD nu a mai dat niciun președinte al României de la Ion Iliescu încoace, partidele de dreapta nu au reușit să aibă o Curte care să le fie favorabilă în anii de mandat ai lui Klaus Iohannis.
Potrivit Legii 47 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, mandatul judecătorilor este de 9 ani și nu poate fi reînnoit. O dată la trei ani, sunt schimbați trei judecători, înlocuitorii lor fiind desemnați de către Camera Deputaților, Senat și președintele României, câte unul fiecare.
În momentul de față, dintre cei șase judecători aflați în funcție care au fost desemnați prin votul uneia dintre cele două Camere, patru au fost propuneri făcute de către PSD (Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan), unul a fost nominalizat de PNL (Mona Pivniceru) și unul de UDMR (Varga Attila).
Ceilalți trei – Daniel Morar, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu – au fost numiți în funcție prin decret al președintelui României.
În cursul acestui an, Klaus Iohannis va trebui să desemneze un înlocuitor pentru Daniel Morar, aflat în funcție din 2013, când a fost desemnat la CCR de către fostul președinte Traian Băsescu.
Camera Deputaților va alege înlocuitorul lui Valer Dorneanu, fost deputat PSD în mai multe legislaturi și fost Avocat al Poporului, iar Senatul va desemna succesorul Monei Pivniceru, fost ministru al Justiției într-unul din guvernele USL.
Cum PSD s-a aflat la putere în majoritatea timpului în care președinte a fost Klaus Iohannis, social-democrații au reușit să compenseze prin numirile din Parlament avantajul pe care teoretic l-ar fi avut dreapta în ce privește desemnarea judecătorilor Curții Constituționale.
Mai mult, judecătorul propus de către UDMR, Varga Attila, a fost desemnat în 2016 de către Senat, tot cu sprijinul social-democraților astfel că în deciziile Curții cu importanță politică s-a observat constituirea a două tabere: una formată din cei patru judecători propuși de PSD cărora li s-a alătura Varga, cealaltă din cei trei judecători desemnați de președinte, susținuți doar de Mona Pivniceru.
Nici în acest an, liberalii nu prea au șanse să mute în favoarea lor balanța de putere de la CCR întrucât, fiind într-un guvern cu PSD, social-democrații sunt îndreptățiți ca măcar una dintre cele două numiri făcute de Parlament să fie a unui candidat susținut de ei.
PNL nu ar putea să blocheze o nouă propunere de la PSD decât printr-o alianță conjuncturală cu USR, ceea ce ar provoca o criză majoră în coaliție. Chiar și în acest caz, USR ar putea cere unul dintre cele două posturi de judecător.
Numirile de la CCR din acest an nu au fost negociate la formarea actualei coaliții de guvernământ, însă prevederile protocolului ar impune ca acest subiect să fie rezolvat între cele trei partide aflate la putere în ședințele coaliției.
Chiar dacă PNL și PSD se pun de acord să-și împartă funcțiile între ele, mai rămâne de rezolvat o problemă spinoasă: cine va fi președintele Curții Constituționale în următorii trei ani? Actualul președinte, Valer Dorneanu, este printre judecătorii care își termină mandatul.
Procedura legală de alegere a unui nou președinte prevede că fiecare grup de trei judecători – în funcție de instituția care i-a desemnat – poate propune câte un candidat. Dacă niciunul nu obține majoritatea din primul tur, se organizează un tur doi.
Următoarele numiri la CCR se vor face în 2025 când vor trebui desemnați înlocuitorii pentru Livia Stanciu, Marian Enache și Varga Attila. Succesorii acestora vor fi instalați în funcție după anul electoral 2024, când alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor avea loc concomitent, astfel că este foarte probabil ca partidul care va da președintele să fie și la putere. În consecință, formațiunea care va câștiga cele două scrutinuri va avea din 2025 o majoritate confortabilă și la Curtea Constituțională.