De ce Elveția vrea să reia negocierile cu UE. „Berna nu are de ales, trebuie să revină la masă”

La doi ani după ce a șocat Bruxelles-ul cu decizia sa bruscă de a pune capăt unor ani lungi de negocieri, Consiliul Federal, guvernul elvețian, a anunțat că un mandat de negociere cu UE va fi gata „înainte de sfârșitul anului”. De ce este Berna atât de dornică să reînnoiască legăturile cu Uniunea Europeană? Această apropiere intervine și în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron urmează să viziteze Elveția pe 15 și 16 noiembrie.

Ruperea acordului – cadru cu UE

Este acesta începutul sfârșitului unei lungi crize între Uniunea Europeană și Elveția? În 2021, Elveția a pus capăt negocierilor cu Bruxellesul privind acordul-cadru. Acest acord trebuia să reglementeze relațiile dintre Confederație și blocul comunitar în domenii largi precum cercetarea științifică, lucrătorii detașați, reglementarea financiară și chestiunea mai sensibilă a liberei circulații a persoanelor.

În lipsa unui acord între diferitele formațiuni politice din Elveția, Berna a părăsit masa negocierilor. Doi ani mai târziu, a venit din nou timpul pentru dialog. Potrivit RTS (Radio Télévision Suisse), negocierile tehnice între Berna și Bruxelles au fost reluate la cel mai înalt nivel în aprilie 2022. Aceste discuții inițiale s-au axat pe noi acorduri în domeniul energiei electrice, al reglementărilor financiare și al programului european de cercetare Orizont, scrie TV5Monde.

„Trebuie să ne întoarcem pe calea negocierilor”

Potrivit lui René Schwok, profesor la Universitatea din Geneva și specialist în relațiile dintre Uniunea Europeană și Elveția, Berna nu are de ales. „Economia elvețiană este puternic integrată în piața unică, mult mai mult decât alte țări din afara Uniunii Europene, cum ar fi Marea Britanie. Trebuie să ne întoarcem pe calea negocierilor”, spune el. Peste 69% din importurile Elveției provin din statele membre ale UE. Iar 50% din exporturile elvețiene merg către Uniunea Europeană, potrivit Misiunii Elveției pe lângă UE.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

În 2021, Uniunea Europeană a luat măsuri împotriva Elveției ca urmare a eșecului negocierilor privind acordul-cadru. „Două dintre aceste măsuri au un impact asupra economiei elvețiene. Proiectul Orizont este un program de dezvoltare a cercetării universitare și științifice în Europa. Universitățile și centrele de cercetare elvețiene sunt excluse din acest program. Nu este cazul unor țări precum Albania sau Marea Britanie, care nu fac parte din Uniunea Europeană. Aceasta este o problemă reală, deoarece poate duce la un exod de creiere din țară. Și o pierdere de competitivitate pentru țară”, explică René Schwok.

Controale tehnice pentru produsele elvețiene

Uniunea Europeană a introdus o altă măsură ca răspuns la încheierea negocierilor din 2021. Aceasta se referă la „barierele tehnice în calea comerțului”. Acestea sunt standarde care reglementează exportul sau importul de produse. Elveția pusese în aplicare acorduri pentru a evita aceste bariere tehnice în calea comerțului. Pe scurt, scopul era de a permite exportul facil al produselor elvețiene fără a trebui să se confrunte cu problemele legate de normele proprii ale pieței europene. Uniunea Europeană pune acum sub semnul întrebării această facilitate.

„Controalele tehnice asupra produselor elvețiene au fost restabilite. Elveția exportă multe mașini-unelte și medicamente prin intermediul industriei sale farmaceutice. Sectorul elvețian al echipamentelor medicale depinde, de asemenea, de piața europeană. Această măsură penalizează economia elvețiană și exporturile sale către piața unică”, spune Schwok.

Se va găsi consensul?

Consiliul Federal, guvernul elvețian, este în favoarea reluării negocierilor cu Uniunea Europeană. Dar va găsi acesta consensul politic pentru a face acest lucru? Așadar, în 2021, Berna a decis să pună capăt proiectului de acord-cadru din cauza disensiunilor interne din Elveția. „Negocierile se împiedică adesea de probleme interne. Când guvernul se confruntă cu o opoziție prea mare, abandonează proiectul. Elveția are o cultură a consensului politic”, spune Schwok.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

„Așadar, negocierile au loc la două niveluri. În primul rând cu Uniunea Europeană, iar apoi trebuie să negociem în interiorul țării cu partidele politice și sindicatele. Stânga încearcă să obțină sprijin. La fel și sindicatele. UDC (dreapta conservatoare ostilă Uniunii Europene) spune nu din principiu. Consiliul Federal nu are aceeași marjă de manevră ca președintele francez”, explică specialistul.

Pascal Sciarini, profesor de științe politice la Universitatea din Geneva, este de acord. „În Elveția, încercăm să construim coaliții largi. Nu gândim în termenii unei tabere politice împotriva alteia. Negocierile ar putea fi reluate pentru că a fost construită o coaliție care a reușit să izoleze UDC pe această temă europeană”, spune el.

Avioane de luptă: Berna a tras clapa Parisului

Președintele Emmanuel Macron urmează să se deplaseze în Elveția la 15 noiembrie pentru a se întâlni cu Alain Berset, președintele Confederației Elvețiene. Potrivit lui Marc Ferraci, membru al majorității prezidențiale și un apropiat al lui Emmanuel Macron, într-un interviu acordat la 6 noiembrie publicației Tribune de Genève, această vizită ar trebui să servească la „reafirmarea profunzimii legăturilor” dintre Elveția și Franța.

„Relațiile dintre Franța și Elveția s-au răcit brusc atunci când Confederația elvețiană a decis să cumpere avioane de luptă americane F-35 în locul unui avion european, Rafale, produs de Franța. Acest episod i-a iritat foarte mult pe francezi”, explică Pascal Sciarini, profesor de științe politice la Universitatea din Geneva. În ciuda faptului că elvețienii au făcut un referendum pentru refuzul avioanelor F-35.

„Consiliul Federal dorește astăzi să reînnoiască legăturile cu Uniunea Europeană și, în acest context, guvernul elvețian dorește să aibă relații interstatale bune cu țările membre ale Uniunii Europene. Franța este membră a Uniunii Europene. Chiar dacă, de fapt, Comisia este cea care va decide rezultatul negocierilor, noi căutăm un canal de negociere interstatală”, adaugă Pascal Sciarini. Procesul de negociere este abia la început. În paralel cu discuțiile cu Uniunea Europeană, Consiliul Federal a început discuțiile cu sindicatele, care denunță liberalizarea modelului elvețian de protecție a salariilor.