News

Piese pentru avioanele F-35 ale Israelului. Furnizările din partea Olandei stârnesc scandal

Olanda furnizează piese de schimb pentru avioanele F-35 israeliene. Scandal la Amsterdam legat de „încălcări grave ale dreptului umanitar de război”
08.11.2023 | 17:03
Piese pentru avioanele F35 ale Israelului Furnizarile din partea Olandei starnesc scandal
În Olanda se află unul dintre cele trei centre de distribuție din lume pentru piese de schimb pentru F-35 / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Dezvăluirile potrivit cărora Olanda a continuat să trimită piese de schimb pentru avioanele de luptă F-35 israeliene, după izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas, în ciuda avertismentelor Ministerului Afacerilor Externe, au pus guvernul într-o situație dificilă.

Dreptul umanitar vs interesele țării

Ministrul olandez de Externe, Hanke Bruins Slot, și omologul său din domeniul comerțului exterior, Liesje Schreinemacher, au fost informați despre o comandă israeliană de piese de schimb pentru avioanele de vânătoare F-35 la mijlocul lunii octombrie, la scurt timp după atacurile mortale ale Hamas din 7 octombrie, potrivit dezvăluirilor publicate în marele cotidian olandez NRC.

ADVERTISEMENT

Deși administrația Ministerului Afacerilor Externe a avertizat împotriva oricărui transfer de piese către Israel, având în vedere tensiunile geopolitice ridicate și preocupările legate de „încălcări grave ale dreptului umanitar de război”, în special în Fâșia Gaza, cei doi miniștri au ignorat avertismentele și au dat undă verde exportului.

Cei doi au invocat importanța menținerii bunelor relații atât cu Israelul, cât și cu Statele Unite, furnizori ai F-35, analizează NRC. În Olanda se află unul dintre cele trei centre de distribuție din lume pentru piese de schimb pentru F-35, în orașul Woensdrecht, notează Euractiv.

ADVERTISEMENT

Dreptul Israelului la apărare

Întrebat de NRC, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că guvernul discută dacă „livrările specifice” în cadrul programului F-35 ar trebui să facă obiectul unor „controale suplimentare”. „Dreptul Israelului la autoapărare” și „riscul de a încălca dreptul umanitar international” vor fi luate în considerare în aceste evaluări suplimentare, a adăugat ministerul.

Cu toate acestea, aceste dezvăluiri au stârnit indignare în rândul legislatorilor și al altor experți juridici. „În ciuda avertismentelor, guvernul continuă să furnizeze piese pentru avioanele de luptă către Israel de teama de a nu deteriora relațiile cu această țară și cu SUA. Incredibil”, a postat parlamentarul socialist Jasper van Dijk pe X, întrebând de ce „controalele suplimentare” au fost anunțate abia după dezvăluirile publicației olandeze.

ADVERTISEMENT

„Olanda contribuie la crime de război”

La rândul său, Liesbeth Zegveld, profesoară de drept internațional la Universitatea din Amsterdam, a acuzat direct guvernul olandez că a contribuit la crime de război. „Țările de Jos trebuie să presupună că tot ceea ce furnizează va fi folosit în lovituri aeriene disproporționate, fără a face distincție între civili și luptătorii Hamas. Olanda contribuie cu bună știință la crime de război”, a declarat ea pentru NRC.Situația din Orientul Mijlociu, odată cu reizbucnirea conflictului dintre Israel și Hamas a divizat profund clasa politică olandeză.

În timp ce partidele conservatoare și de dreapta sunt aproape unanime în susținerea Israelului și a dreptului său la autoapărare, partidele progresiste și de stânga pun mai mult accent pe încălcările masive ale drepturilor omului care ar fi fost comise de Israel împotriva Fâșiei Gaza, în special blocada umanitară care împiedică intrarea alimentelor, apei și medicamentelor în teritoriu, precum și campania de bombardamente pe scară largă, care s-a soldat cu un număr considerabil de victime civile.

ADVERTISEMENT

Situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de controversată, cu conflicte în curs de desfășurare și victime civile semnificative. Pe măsură ce controversa continuă să crească, aceasta evidențiază provocările cu care se confruntă guvernele în echilibrarea obligațiilor lor internaționale și în menținerea relațiilor diplomatice în perioade de criză.

Peste 10.000 de morți în rândul palestinienilor

Ministerul palestinian al Sănătății a anunțat, miercuri, că 10.569 de persoane au fost ucise în bombardamentele israeliene asupra Fâșiei Gaza de la începutul războiului, la 7 octombrie. Printre cei uciși până în prezent se numără 4.324 de copii și 2.823 de femei, a precizat ministerul. Iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris Gaza drept un „cimitir al copiilor”.

Între timp, luptele pe teren continuă în inima orașului Gaza. „Nu va exista un armistițiu umanitar fără eliberarea ostaticilor”, a anunțat ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant. Peste 240 de persoane au fost răpite, potrivit Israelului, în ziua atacului Hamas de pe teritoriul israelian, la 7 octombrie, zi care a declanșat războiul.

SUA: Israel nu trebuie să reocupe Fâșia Gaza

Pe de aștă parte, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Israelul nu ar trebui să „reocupe” Fâșia Gaza odată ce conflictul în curs cu Hamas se va încheia, după o reuniune a miniștrilor de externe din G7 la Tokyo.

Statele Unite își exprimaseră deja marți opoziția față de o eventuală reocupare a teritoriului palestinian, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu declarase cu o zi înainte că țara sa își va asuma „responsabilitatea generală pentru securitatea” în Gaza „pentru o perioadă nedeterminată de timp”.

„Israelul nu va reocupa Fâșia Gaza”, a declarat și Ron Dermer, ministrul israelian pentru afaceri strategice, în timpul unui interviu acordat postului american MSNBC, scrie TV5 Monde. „Ne-am retras complet din Gaza acum 17 ani și am primit înapoi un stat terorist. Este evident că nu putem repeta acest lucru”, a adăugat el.

„Odată ce Hamas nu va mai fi la putere și infrastructura sa va fi dezmembrată, Israelul trebuie să aibă responsabilitatea generală pentru securitate pentru o perioadă nedeterminată”, a declarat Ron Dermer, care face parte, în calitate de observator, din cabinetul de război israelian. Întrebat cum va fi organizată această responsabilitate, Ron Dermer a recunoscut că problema rămâne deschisă, dar a afirmat că „nu va fi o ocupație”.

ADVERTISEMENT