Dinții se pot regenera! Descoperire importantă a cercetătorilor japonezi

Cercetătorii japonezi au descoperit recent un anticorp care stimulează regenerarea dinților pe care l-au testat cu succes la șoareci și dihori. Anticorpul funcționează prin inhibarea acțiunii unei gene identificate ca USAG-1.

Descoperirea urmează a fi testată și la alte mamifere, cum ar fi câinii sau porcii și generează speranțe pentru un viitor în care oamenii să nu mai aibă nevoie de proteze dentare.

Deteriorarea dinților este rezultatul unei igiene orale precare sau afecțiunilor gingivale netratate. Acestea din urmă pot duce și la afecțiuni ale altor organe. Potrivit unui studiu recent, persoanele care suferă de parodontită sunt de două ori mai predispuse la hipertensiune arterială.

Cercetătorii japonezi au descoperit secretul regenerării dinților

În studiul publicat în revista Science Advances, o echipă de cercetători a descris modul în care au modificat genetic șoarecii pentru a suferi de ceea ce se numește ageneză dentară, atunci când un număr de dinți nu reușesc să se dezvolte.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Injectarea șoarecilor gestanți din această linie cu gena USAG-1 a condus la dezvoltarea normală a dinților printre descendenții lor.

În același timp, o singură administrare a anticorpului a dus la creșterea unui dinte complet nou la șoarecii obișnuiți.

Gena USAG-1 interacționează cu molecule implicate în dezvoltarea dinților

Autorii studiului au decis să vizeze gena USAG-1, deoarece se știe că interacționează cu o pereche de molecule identificate ca BMP și Wnt, ambele fiind implicate în dezvoltarea dinților.

Cu toate acestea, deoarece acești compuși reglează și creșterea unei game largi de alte organe, afectarea acestora poate genera o serie de efecte secundare severe.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

În timpul experimentelor lor, cercetătorii au testat o serie de diferiți anticorpi monoclonali care modifică capacitatea genei USAG-1 de a interacționa atât cu moleculele BMP, cât și cu cele Wnt, însă mulți dintre aceștia au produs efecte adverse severe.

În cele din urmă, însă, au gasit un anticorp specific care a împiedicat legarea genei cu BMP, deși nu a avut niciun efect asupra Wnt.

Astfel cercetătorii au reușit să stimuleze creșterea dintelui fără producerea oricăror alte efecte nedorite.

Pe baza rezultatelor cercetării, oamenii de știință au concluzionat că USAG-1 inhibă creșterea dinților prin legarea la BMP proces care scade activitatea acestei molecule.

Rezultatele studiului confirmă faptul că inhibarea activității genei USAG-1 permite o activitate adecvată a BMP pentru creșterea dinților noi.

Cercetătorii speră ca, în timp, descoperirea lor să fie benefică și oamenilor

Deși testarea pe oameni este încă departe, autorii studiului au testat anticorpul pe dihori. Aceste animale au aceleași tipare dentare ca și oamenii și, la fel ca cei din urmă, sunt difiodonți. Aceasta înseamnă că aceștia au un set de dinți de lapte înlocuiți de dinții definitivi mai târziu.

Testarea anticorpului a fost un succes și la aceste animale.

Cercetătorii intenționează să repete experimentul pe alte mamifere precum câini și porci, printre altele. Pentru a ajunge la testarea pe oameni vor trebui depășite multe îngrijorări legate de siguranță.

Care sunt etapele deteriorării dinților?

Deteriorarea dentară se produce în urma unor leziuni ale dinților, care pot duce la apariția cariilor, a abceselor dentare sau chiar la pierderea dinților. Este cauzată de activitatea anumitor specii de bacterii care pot trăi în placa bacteriană.

Bacteriile din placă pot transforma zaharurile prezente în alimente în acizi. Dacă placa bacteriana este lăsată să se acumuleze în timp, acești acizi pot începe să deterioreze dinții.

Acesta este motivul pentru care o bună igienă orală este o parte vitală a prevenirii deteriorării dentare.

Aceasta apare în mai multe etape:

Etapa 1: Demineralizarea inițială

Stratul exterior al dinților este compus dintr-un tip de țesut numit smalț. Smalțul este cel mai dur țesut din corpul uman și este alcătuit în mare parte din minerale.

Cu toate acestea, pe măsură ce un dinte este expus acizilor produși de bacteriile plăcii, smalțul începe să piardă aceste minerale.

Când se întâmplă acest lucru, este posibil să apară pete albe pe dinți. Această zonă de pierdere a mineralelor este un semn inițial al deteriorării dentare.

Etapa 2: Deteriorarea smalțului

Dacă se permite continuarea procesului deteriorării dentare, smalțul se va descompune în continuare. Se poate observa că pata albă de pe dinte se întunecă până la o culoare maronie.

Pe măsură ce smalțul este slăbit, se pot forma mici găuri din dinți numite carii. Acestea pot fi umplute de medicul dentist.

Etapa 3: Deteriorarea dentinei

Dentina este țesutul care se află sub smalț. Este mai moale decât smalțul, ceea ce îl face mai sensibil la deteriorarea cauzată de acid. Din acest motiv, cariile dentare evoluează într-un ritm mai rapid atunci când ajung la dentină.

Dentina conține, de asemenea, canale care duc la nervii dintelui. Din acest motiv, când dentina este afectată de cariile dentare, este posibil să apară sensibilitatea, mai ales atunci când sunt consumate alimente sau băuturi calde sau reci.

Etapa 4: Deteriorarea pulpei dentare

Pulpa este stratul cel mai din interior al dintelui. Conține nervii și vasele de sânge care ajută la menținerea sănătății dintelui. Nervii prezenți în pulpă oferă, de asemenea, senzații dintelui.

Când se produce deteriorarea pulpei, aceasta poate deveni iritată și poate începe să se umfle. Deoarece țesuturile înconjurătoare din dinte nu se pot extinde pentru a se adapta, se pune presiune pe nervi. Acest lucru poate duce la durere.

Etapa 5: Abcesul

Pe măsură ce cariile dentare avansează în pulpă, bacteriile o pot invada și provoca o infecție. Creșterea inflamației dinților poate duce la formarea unui buzunar de puroi în partea inferioară a dintelui, numit abces.

Abcesele dentare pot provoca dureri severe care pot iradia în maxilar. Alte simptome care pot fi prezente includ umflarea gingiilor, a feței sau a maxilarului, febră și umflarea ganglionilor limfatici de la gât.

Un abces dentar necesită un tratament prompt, deoarece infecția se poate răspândi în oasele maxilarului, precum și în alte zone ale capului și gâtului. În unele cazuri, tratamentul poate implica îndepărtarea dintelui afectat.

Bolile gingivale predispun la hipertensiune arterială

Un studiu al cercetătorilor de la University College London avertizează că adulții care suferă de boli ale gingiilor sunt de două ori mai susceptibili de a avea tensiune arterială crescută.

Studiul, care a inclus 250 de persoane cu parodontită – o boală severă a gingiilor – a constatat că persoanele cu această afecțiune au de 2,3 ori mai multe șanse de a avea o tensiune arterială sistolică mai mare de 140 mm Hg, pragul medical pentru hipertensiune.

Parodontita este o infecție a gingiilor care duce adesea la sângerări și poate duce la pierderea dinților sau a oaselor maxilarului.

Cercetătorii au studiat atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică. Ambele valori sunt măsurate în milimetri de mercur (mmHg), iar persoanele cu afecțiuni ale gingiilor au, în medie, o presiune sistolică mai mare cu 3,36 mm Hg.

Tensiunea lor diastolică este, de asemenea, crescută cu 2,16 mm Hg comparativ cu persoanele cu o sănătate dentară impecabilă.

În rândul persoanelor cu o sănătate bună a gingiilor, doar șapte la sută dintre indivizi au avut o tensiune arterială sistolică peste 140 mm Hg.

Această cifră se dublează la 14% în rândul persoanelor cu boli ale gingiilor.