Ei sunt fermierii care au dat lovitura. Nu-i interesează seceta. Ce anume au cultivat

Seceta și valurile de căldură ca urmare a încălzirii globale și a schimbărilor climatice au un impact devastator asupra culturilor agricole din întreaga lume. După un an 2022 în care s-au înregistrat temperaturi extreme, și anul acesta continuă în același registru.

Fermierii, loviți de secetă

România nu face excepție de la țările afectate de valurile de căldură și de consecințele lipsei de apă pentru agricultură. Fermierii au fost loviți de seceta din 2022, care a afectat peste un milion de hectare de culturi (porumb, floarea soarelui, soia, mazăre, etc).

Surprinzător sau nu, pentru fermierii români care au ales să cultive bio, impactul secetei i-a afectat mai puțin decât pe cei care au mers pe culturi convenționale. Seceta pedologică nu a afectat culturile bio iar randamentele la hectat au fost superioare celor obținute din culturile clasice, potrivit lui Mircea Fulga, directorul unei firme ce produce inputuri ecologice pentru agricultura bio.

Culturile bio, mai rezistente

„Seceta a afectat diferit zonele țării, de exemplu, în Moldova recoltele au fost foarte slabe, deoarece seceta s-a instalat mult mai devreme și a afectat fazele cheie ale dezvoltării culturilor. În sud și sud-est situația a fost una mai bună pentru culturile de toamnă, dar per total, media culturilor de grâu și de rapiță a fost ușor mai scăzută față de anul 2021. De asemenea, cultura de porumb a fost afectată de seceta din ultimele luni, însă, speranțe mai bune avem pentru floarea soarelui care se prezintă în condiții mai bune”, a declarat Fulga pentru Economica.

Digi24.ro

„Măcelarul de eunuci”: Un bărbat care a făcut o afacere filmându-se în timp ce își mutila și castra victimele a fost închis pe viață

Fulga a notat că, în cazul culturilor bio, rezistența la stresul hidric  – lipsa cronică de apă – a fost mai mare decât în cazul culturilor cultivate în regim tradițional.

„Ceea am observat însă, a fost reziliența culturilor bio la stresul hidric – producțiile ecologice depășindu-le pe cele obținute în regim convențional. Chiar și în practică, singurele culturi care încă sunt verzi la acest moment în câmp sunt cele bio, dat fiind faptul că dezvoltarea lor nu este îngreunată, sau chiar oprită, de aplicarea de tratamente chimice. Îngrășămintele ecologice păstrează apa în sol pentru mai mult timp și nu stresează plantele, neavând chimicale de sinteză”, a explicat el.

Avantaj la hectar

Managerul a mai preciza că, pentru o cultură bio, creșterea unui hectar este cu 30% mai ieftină decât în cazul cultivării tradiționale, iar prețurile la vânzare sunt mai mari, chiar și în aceste condiții meteo grele. „Agricultura ecologică pleacă, de la bun început, cu un avantaj reprezentat de subvenții în valoare de 293 euro, dacă discutăm aspectul de venituri. De asemenea, trebuie să considerăm nu doar investițiile și veniturile, ci și contextul actual. Dat fiind faptul că se înregistrează creșteri nu doar în ceea ce privește prețurile gazelor și energiei, care nu sunt deloc folosite în agricultura bio, devine clar mai profitabil și rațional să investim într-un hectar cultivat în acest regim”, spune Fulga.

„Pe aceste considerente”, adaugă Fulga, „a înființa un hectar bio este cu cel puțin 30% mai ieftin decât un hectar convențional. Nu în ultimul rând, trebuie inclusă în discuție și diferența de valorificare de până la 30-40%, în funcție de cultură”.

Digisport.ro

FOTO Anamaria Prodan, toate detaliile despre nunta cu Gavril. Cine va cânta și unde se va organiza

Trei miliarde de oameni, sub amenințarea schimbărilor climatice

Schimbările climatice sporesc deja amenințarea la adresa randamentelor agricole globale, chiar și în zonele temperate care au fost scutite anterior de aceste fenomene extreme.

În jur de 3 miliarde de oameni trăiesc deja într-un mediu care este „extrem de vulnerabil” la schimbările climatice. Acestea au consecințe consecințe devastatoare pentru exploatările agricole: distrugerea culturilor, imposibilitatea de a semăna sau de a recolta și agravarea eroziunii solului, fenomene observate în ultimii ani în din ce în ce mai multe țări.

La acestea se adaugă fenomenele climatice oceanice recurente, dar neregulate, El Nino și La Nina, care agravează seceta. La nivel mondial, 60 % din produsele alimentare sunt furnizate de agricultura pluvială (neirigată), iar restul provin din agricultura irigată. Odată cu încălzirea globală, cererea de irigații este în creștere: culturile au nevoie de mai multă apă, deoarece pierd mai multă prin evapotranspirație.