Oamenii fierb în locuințe. Țările europene cu clădiri nepregătite pentru valurile de căldură

Potrivit unei echipe de cercetători de la Universitatea Oxford, clădirile din regiuni precum Europa de Nord „se comportă ca niște sere” și nu sunt proiectate pentru a face față zilelor călduroase. Elveția, Marea Britanie și Norvegia sunt „periculos de nepregătite” pentru a menține temperaturi suportabile în care încălzirea globală depășește 1,5ºC. Sudul continentului se află sub influența unui anticiclon puternic, în timp ce multe țări din Asia și America de Nord suferă de un val de căldură persistent. Nordul Europei nu este pregătit pentru creșterea constantă a temperaturilor.

Explozie a cererii pentru sisteme de climatizare

Un nou studiu realizat de Universitatea Oxford, publicat în revista Nature arată care sunt țările care vor înregistra cea mai mare creștere a numărului de zile în care vor fi necesare adaptări pentru răcirea clădirilor. Cum ar fi obloanele, ventilatoarele sau aparatele de aer condiționat. Opt dintre cele zece țări care vor înregistra cea mai mare creștere a numărului de zile de căldură de disconfort la nivel mondial se află în Europa de Nord.

În absența unor măsuri adecvate pentru o răcire durabilă, există riscul unei creșteri puternice a sistemelor de climatizare care consumă multă energie. Dacă se vor folosi combustibili fosili pentru a combate căldura, emisiile de gaze cu efect de seră vor crește, accelerând încălzirea globală. Studiul utilizează un concept cunoscut sub numele de „grade-zile de răcire”. Acestea sunt zilele în care temperatura este mai mare decât media regiunii și în care este nevoie de un sistem de răcire pentru a asigura confortul oamenilor, scrie Euronews.

Irlanda, Elveția și Marea Britanie, în fruntea listei negre

În cazul în care încălzirea globală depășește 1,5°C, Irlanda se va afla în fruntea listei, cu 38% mai multe zile cu aceste temperaturi inconfortabile. Elveția și Marea Britanie vor înregistra o creștere de 30%, în timp ce Norvegia va înregistra o creștere de 28%. Urmează Finlanda și Suedia, cu o creștere de 28% fiecare, urmate de Austria (25%), apoi Canada, Danemarca și Noua Zeelandă (24%).

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Cercetătorii subliniază că acestea sunt estimări „prudente”. Ele nu iau în considerare evenimentele extreme, cum ar fi valurile de căldură, care ar adăuga la creșterile temperaturilor medii. Ei susțin că aceste țări sunt „periculos de nepregătite” pentru această schimbare.

Clădirile din Europa de Nord, neproiectate pentru caniculă

„Țările din nordul Europei vor trebui să se adapteze pe scară largă la reziliența la căldură mai repede decât alte țări”, explică Nicole Miranda, autorul principal al studiului. Ea subliniază că Marea Britanie s-a confruntat cu perturbări masive în timpul valurilor de căldură record din 2022. Căldura extremă aduce cu sine și riscuri de deshidratare, epuizare și chiar de deces, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau cu handicap.

„Este imperativ, atât din punct de vedere al sănătății, cât și din punct de vedere economic, să ne pregătim pentru zile mai călduroase”, adaugă Nicole Miranda. O parte a problemei constă în faptul că, în țări precum Europa de Nord, clădirile sunt mai bine proiectate pentru a reține căldura iarna decât pentru a se răci vara.

„Clădirile se comportă ca niște sere”

Prin adaptarea mediului nostru construit, nu ar fi nevoie să creștem utilizarea aerului condiționat, explică  Jesus Lizana, co-autor principal al studiului. „În prezent, în țări precum Marea Britanie, clădirile noastre se comportă ca niște sere: fără protecție exterioară împotriva soarelui, ferestre închise, fără ventilație naturală sau ventilatoare de tavan”, explică cercetătorul. „Clădirile noastre sunt pregătite exclusiv pentru sezoanele reci”.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Odată cu încălzirea globală, frecvența și/sau intensitatea evenimentelor extreme au tendința de a crește. Clădirile și, prin urmare, ocupanții acestora sunt afectați de aceste crize. Pentru a înțelege aceste pericole și a anticipa consecințele lor, este necesară o strategie de reziliență, estimează experții. Valurile de căldură, de exemplu, au devenit mai frecvente în ultimii ani, punând la încercare confortul termic.

Riscurile încălzirii globale pentru orașe

În unele clădiri, ocupanților le este extrem de dificil să își răcească locuințele, iar temperaturile rămân foarte ridicate chiar și pe timpul nopții, cu consecințe asupra sănătății lor. Prin urmare, oamenii devin din ce în ce mai preocupați de aceste probleme și doresc să locuiască în locuințe care să nu fie nevoite să suporte aceste neajunsuri. La nivel global, între 3,3 și 3,6 miliarde de oameni trăiesc în contexte care îi fac extrem de vulnerabili la efectele încălzirii globale.

Încălzirea globală este un fenomen mondial de schimbare climatică, caracterizat printr-o creștere generală a temperaturilor medii (legată de activitățile umane), care modifică permanent tiparele meteorologice și ecosistemele. La nivel global, între 3,3 și 3,6 miliarde de oameni trăiesc în contexte care îi fac extrem de vulnerabili la efectele încălzirii globale. Ca urmare a schimbărilor climatice, climatologii se așteaptă ca vulnerabilitatea orașelor să crească în viitor,  precum și la o agravare a impactului asupra confortului termic
al locuitorilor  și a sănătății – în special în timpul valurilor de căldură.