News

Ei sunt tinerii care au murit la Revoluție. S-au sacrificat pentru o Românie liberă

22.12.2020 | 16:05
Ei sunt tinerii care au murit la Revolutie Sau sacrificat pentru o Romanie libera
Comemorarea eroilor Revoluției la Timișoara, 16 decembrie 2020/ Foto: Inquam Photos - Virgil Simionescu
ADVERTISEMENT

În Revoluția din decembrie 1989 au murit, potrivit  statisticilor oficiale, 1.104 morți și 3.321 de răniți, dintre 126 de morți și 1.107 răniți s-au înregistrat până în amiaza zilei de 22 decembriem când cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu a fugit din sediul Comitetului Central al PCR.

Se știu numele primelor victime făcute în orașele României de către instituțiile represive ale statului comunist, Armata și Securitatea, precum și numele celor vinovați pentru uciderea lor.

ADVERTISEMENT

Din nefericire însă, nici astăzi toți cei cu mâinile pătate de sânge la revoluție nu au plătit pentru crimele comise.

Masacrul de la Timișoara din 17 decembrie

Revoluția română a început pe 16 decembrie când un grup de timișoreni a blocat evacuarea din locuință a pastorului Tökes Laszlo, însă manifestația a căpătat repede un caracter anticomunist. Protestele au continuat și a doua zi, cu ciocniri cu forțele de ordine însă abia în seara zilei de 17 decembrie a intrat în scenă armata, cu soldați înarmați cu muniție de război și cu tancuri, care a asistat îndeaproape Securitatea în reprimarea manifestațiilor.

ADVERTISEMENT

După ora 20, se trăgea în mai mult zone din Timișoara, din Piața Libertății până la Operă, în zona podului Decebal, Calea Lipovei și Calea Girocului. Împușcăturile au început în Piața Operei, cu nouă persoane ucise acolo. În total, până pe 20 decembrie, au fost 73 morți și 296 răniți. O listă parțială a victimelor revoluției din Timișoara poate fi citită AICI.

Primii  șapte morți  din București, uciși de un camion

Primii revoluționari uciși în București și-au pierdut viața în după-amiaza zilei de 21 decembrie, după ce mitingul organizat de Nicolae Ceaușescu se soldase cu scandări anticomuniste, iar manifestanții împotriva regimului  se adunseră în zona Universității și bulevardului Nicolae Magheru.

ADVERTISEMENT

La scurtă vreme au apărut 10 transportoare blindate ale armatei, iar după ora 16.00 generalul-locotenent Ion Hortopan a trimis în zonă încă 10 ofițeri și 100 de soldați în termen, transportați cu 10 camioane militare. Unul dintre ele a intrat în plin în protestatari ucigând șapte dintre ei și rănind grav alți șapte. Cei care şi-au pierdut viaţa atunci sunt Ruxandra-Mihaela Marcu, Vinerian Bădoi, Radu-Alexandru Ionescu, Mihai Scurtu, Florin-Corneliu Baban, George-Cristinel Stanciu şi Violeta-Dorina Brad.

Potrivit Libertatea, unul dintre cei uciși atunci, Vinerian Bădoi, scria în jurnal despre represiunea de la Timișoara, cu numai o zi înainte să cadă și el victimă regimului comunist: „Asemănare perfectă cu Procesul de la Nürenberg: Eram soldaţi şi trebuia să executăm ordinele…!!! De ce toţi cei care puteau să facă ceva au stat cu mâinile în sân, de frică? Cum poţi să tragi în nişte oameni, în femei şi copii?

ADVERTISEMENT
Mecanicul auto Vinerian Bădoi a fost ucis la 29 de ani/ Sursă foto: Libertatea

Dosarul uciderii lor a fost clasat în februarie 1991 de către Parchetul Militar, în rezoluția de neîncepere a urmăririi penale afirmându-se că șoferul camionul fusese lovit în cap cu o cărămidă de către revoluționari și pierduse controlul vehiculului.

Pentru cei împușcați ulterior de către armată și securitate în noaptea de 21 spre 22 decembrie justiția română nu a făcut nici astăzi dreptate. De exemplu, generalul Hortopan a murit în 2000 fără să fie judecat și a fost înmormântat cu onoruri militare.

Armata a ucis 26 de oameni la Cluj

Revoluția la Cluj a început pe 21 decembrie inițiată de un grup de artiști precum actorul Călin Nemeș, artiștii plastici Gavril Ladiu și Lucian Matiș, alături de profesorul de matematică Horia Pedestru. În jurul lor s-au adunat în după-amiaza acelei zile, în Piața Libertății, mai mulți clujeni care voiau să omagieze memoria celor căzuți la Timișoara.

Imediat a apărut și soldați înarmați care au vrut să-i îndepărteze. Pictorul Ladiu și Călin Nemeș s-au apropiat de ei dezgolindu-și piepturile, gest urmat de mulți dintre revoluționari. După un moment de descumpănire, soldații au deschis focul fără avertisment, la ora 15.40. Imaginile au fost surprinse atunci de către asistentul universitar Răzvan Rotta atât înainte ca armata să deschidă focul, cât și după ce s-a tras.

Actorul Călin Nemeș îndreptându-se către soldați/ Foto: Răzvan Rotta

 

Profesorul Horia Pedestru înfruntând soldații cu mâinile ridicate/ Foto: Răzvan Rotta

 

Horia Pedestru, Lucian Matiș și Gavril Ladiu au fost printre victimele represiunii la Cluj/ Foto: Răzvan Rotta

Cornel Matiș, tatăl lui Lucian, spunea, într-un interviu din 2014, că nu-i poate ierta nici acum pe cei care i-au ucis copilul. „Mi-am găsit copilul în morgă, în noaptea de 21 spre 22. În 22 dimineaţa am ieşit, am participat la miting cu Doina Cornea. Jos Dictatorul! Jos comunismul!”, relata Cornel Matiș. Actorul Călin Nemeș a supraviețuit rănii suferite, dar s-a sinucis în 1993 pe fondul unei depresii severe cauzate inclusiv de deznodământul Revoluției și telefoanele de amenințare pe care le primea.

ADVERTISEMENT