Familia Iohannis și-a dublat prețurile la chirii, după ce a pierdut un imobil în Sibiu. Câți bani face președintele din casele cumpărate ”din meditații”

Klaus și Carmen Iohannis se dovedesc a fi buni afaceriști atunci când vine vorba despre închirierea proprietăților pe care le dețin în Sibiu. Casele cumpărate ”din meditații”, potrivit afirmațiilor președintelui României, aduc venituri lunare importante și rotunjesc averea familiei.

Klaus și Carmen Iohannis dețin șase case în Sibiu

Klaus Iohannis deține, în comun cu soția lui, cinci imobile în Sibiu: două apartamente achiziționate în 1997 și 2001 (84 mp, 253 mp) și trei case de locuit, cumpărate în 1992 și 2007 (377 mp, 76 mp și 64 mp). În urmă cu trei ani, Carmen Iohannis a mai moștenit un apartament, tot în Sibiu, în suprafață de 67 mp.

Deși aproape toate imobilele sunt deținute în comun, soții Iohannis încasează chiria separat. Astfel, în declarația de avere completată de președintele României în 2023, Klaus și Carmen Iohannis au câștigat, din chirii, suma de de 88.778 lei (fiecare, câte 44.389 lei). În ultimul an, soții Iohannis au avut un venit lunar suplimentar de 7.398 lei, adică aproximativ 1.479 euro, doar din proprietățile familiei.

Suma este ceva mai mare decât cea pe care soții Iohannis au încasat-o anul trecut. În declarația de avere din 2021, suma totală pe care Klaus și Carmen Iohannis au obținut-o din închirieri a fost de 82.082 lei, echivalentul a 6.840 de lei pe lună (1.368 euro).

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Cum au evoluat tarifele la chirii practicate de soții Iohannis, în ultimii șapte ani

Interesant este că veniturile din chirii ale familiei Iohannis au crescut succesiv din 2016, an în care președintele a pierdut imobilul care a găzduit o bancă austriacă, despre care instanța a constatat că a fost obținută abuziv. Singurele excepții au fost înregistrate, ani în 2020 și 2021, în care aceste venituri s-au mai diminuat.

• 2017 – 38.034 lei (3.169 lei pe lună)
• 2018 – 59.058 lei (4.921 lei pe lună)
• 2019 – 71.658 lei (5.971 lei pe lună)
• 2020 – 71.484 lei (5.957 lei pe lună)
• 2021 – 57.598 lei (4.799 lei pe lună)
• 2022 – 82.082 lei (6.840 de lei pe lună)
• 2023 – 88.778 lei (7.398 lei pe lună)

Din datele de mai sus se observă că în decurs de șapte ani, sumele încasate din chirii de familia Iohannis s-au dublat. În aceste condiții, este exclus ca Iohannis să fi câștigat mai mult doar din devalorizarea leului față de euro (presupunând că prețul chiriei a fost negociat în moneda europeană), care în 2017 era 4,5 lei, iar astăzi a ajuns la 4,9 lei.

În total, în ultimii șapte ani, casele soților Iohannis au ”produs” 468.692 lei, adică peste 90.000 de euro. Familia președintelui are, în prezent, un singur cont bancar (curent), cu un sold de 200.000 de lei.

Digisport.ro

Emoție pură! Nadal a fost eliminat și și-a luat rămas-bun: ”O amintire de neuitat”. ”Râuri” de lacrimi în loja sa

Cine este cel mai bun chiriaș al familiei Iohannis

În acest moment, cel mai bun chiriaș al președintelui este omul de afaceri Werner Keul, proprietarul companiei WK Group și partener de golf al lui Klaus Iohannis. Sediul societății este găzduită de casa de 377 mp din centrul Sibiului, însă suma pe care acesta o plătește familiei Iohannis este confidențială. Keul are afaceri în domeniul imobiliar și a fost patron al clubului de fotbal FC Sibiu.

Au trecut șapte ani de la momentul la care Klaus și Carmen Iohannis au pierdut în instanță casa din strada Nicolae Bălcescu, de pe urma căreia familia președintelui a încasat venituri de 1,2 milioane lei. Imobilul ar fi ajuns în posesia foștilor proprietari prin întocmirea unor certificate false de moștenitor, și, drept urmare, Iohannis ar trebui să returneze statului român banii din chirii, timp de 14 ani.

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar ANAF nu a trecut nici acum la executarea silită a familiei Iohannis. Motivul ar fi legat de faptul că persoanele de la care președintele a cumpărat casa au deschis noi procese, care sunt și astăzi pe rol. Până la o decizie definitivă, imobilul este considerat ”în litigiu”, iar fiscul nu poate trece la recuperarea prejudiciului din dosar.