Alegeri legislative în Franța. Coaliția lui Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Națională. Update

La alegerile precedente, în 2017, partidul lui Macron, La République en Marche, redenumit Renaissance, și aliatul său, MoDem, au câștigat 350 de locuri, oferindu-i președintelui o mare majoritate parlamentară.

Șansele coaliției pro-Macron să obțină majoritatea în Adunarea Națională

După un prim tur de scrutin al alegerilor parlamentare din Franța, marcat de cea mai scăzută prezență la vot din istorie, partidul președintelui Emmanuel Macron și aliații săi părea probabil să păstreze majoritatea, chiar dacă o coaliție de partide de stânga nou formată s-a dovedit a fi o provocare puternică, potrivit la rezultatelor parțiale.

Doar 47,5% din electorat a votat, conform proiecțiilor bazate pe rezultatele inițiale, o reflectare a deziluziei larg răspândite față de politică și a sentimentului că nimic nu se va schimba indiferent de alinierea politică a țării.

Proiecțiile, care sunt în general precise, arată că partidele pro-Macron și stânga obțin fiecare între 25 și 26% din voturi. Cu toate acestea, proiecțiile sugerau și că, după al doilea tur de scrutin, alianța centristă a lui Macron va câștiga între 255 și 310 de locuri în Adunarea Națională cu 577 de membri.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Alianța de stânga cunoscută sub acronimul NUPES, pentru Nouvelle Union Populaire Écologique et Sociale, ar avea între 150 și 210 de locuri.

Al doilea tur al alegerilor – pentru candidații care nu au câștigat definitiv în primul tur – are loc duminică, 19 iunie.

Dacă partidul lui Macron și aliații săi adună o majoritate absolută de locuri – 289 – el va avea frâu relativ liber pentru a-și pune în aplicare agenda legislativă. Acest lucru părea plauzibil, dar deloc sigur după primul tur.

Rezultatul din primul tur, realizare remarcabilă pentru Jean-Luc Mélenchon

Rezultatul din primul tur al legislativelor a reprezentat o realizare remarcabilă pentru Jean-Luc Mélenchon, liderul de stânga care a beneficiat de anxietatea largă a societății franceze în legătură cu inflația.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

El a reușit să creeze o mișcare care să-și unească propriul partid ”La France insoumise” cu socialiștii, verzii și comuniștii, după ce stânga s-a dovedit iremediabil divizată în timpul alegerilor prezidențiale și a fost în mare parte marginalizată.

Totuși, Mélenchon, care dorise să transforme votul într-un plebiscit care să-l forțeze pe Macron să-l numească prim-ministru, pare să fi eșuat din acest punct de vedere.

Componența finală a Adunării Naționale va deveni clară abia după al doilea tur de scrutin. Alianțele au loc de obicei atunci când niciun candidat nu obține mai mult de jumătate din voturi în primul tur.

Ele sunt contestate între primii doi votanți dintr-un district, deși în anumite condiții pot prezenta trei sau chiar patru candidați. Cine câștigă cele mai multe voturi în turul doi câștigă cursa.

Dacă partidul lui Macron și aliații săi își pierd majoritatea absolută duminică, el va fi obligat să se adreseze parlamentarilor partidelor de opoziție, cel mai probabil republicanilor de centru-dreapta, pentru susținerea anumitor proiecte de lege. Proiecțiile arăta că republicanii și aliații lor revendică 40 până la 60 de locuri.

Președintele, al cărui partid și aliații săi dețin în prezent 345 de locuri, a numit un guvern abia luna trecută, condus de premierul Élisabeth Borne.

Cum își alege Franța deputații

Cei 577 de deputați care alcătuiesc Adunarea Națională sunt aleși pentru cinci ani. Rolul lor principal este de a adopta legi și de a controla acțiunile guvernamentale.

Deputații sunt aleși cu majoritate de voturi în două tururi (în 2022, duminica 12 iunie, respectiv duminică 19 iunie). Cei doi candidați aflați în fruntea cursei din fiecare circumscripție trec în turul doi, precum și candidații care au câștigat voturile a cel puțin 12,5% dintre alegătorii înscriși.

La fel ca Președintele Republicii, deputații francezi sunt aleși prin vot universal direct. Cetățenii înscriși pe listele electorale sunt cei care aleg direct deputații.

Spre deosebire de președinte, chiar dacă au un mandat național ca el, deputații sunt aleși la nivel local. Votul se face pe circumscripție. Astfel există 577 deputați, dintre care 11 îi reprezintă pe francezii care locuiesc în afara Franței.

Departamentele cel mai puțin populate, cum ar fi Lozère, au o singură circumscripție. În schimb, cele în care populația este cea mai numeroasă trimit mulți deputați în Adunarea Națională: 21 pentru Nord, 18 pentru Paris sau 16 pentru Bouches-du-Rhône.

Scrutin cu majoritate de voturi în două tururi

Alegerile legislative au loc cu majoritate de voturi în două tururi. Pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie să îndeplinească două condiții. Să obțină mai mult de 50% din voturile exprimate dar și un număr de voturi cel puțin egal cu 25% din alegătorii înscriși.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur în săptămâna următoare.

Candidații care au dreptul să se prezinte în turul doi sunt, ca și pentru prezidențiale, cei doi concurenți care au ieșit în frunte. Totuși, aceștia pot fi însoțiți și de anumiți candidați care se clasează în spatele lor și care au strâns cel puțin 12,5% din voturile alegătorilor înscriși.

Cu cât absenteismul este mai mare, cu atât accesul în turul doi devine mai dificil pentru candidații care nu termină pe primele două locuri.

În al doilea tur este ales candidatul cu cel mai mare număr de voturi. În caz de egalitate, câștigă cel mai în vârstă candidat.

Un mandat de cinci ani

Cu excepția cazului în care Adunarea Națională este dizolvată de către Președintele Republicii, mandatul de deputat durează cinci ani.

Din 2002, de la instaurarea mandatului prezidențial de cinci ani, alegerile legislative au urmat întotdeauna alegeri prezidențiale. Atât cronologic, cât și în rezultate. Într-adevăr, alegerile legislative au dat, cel puțin până acum, întotdeauna o majoritate de deputați Președintelui Republicii ales cu câteva săptămâni mai devreme.

Din cine este format Parlamentul francez?

Parlamentul reunește aleși care reprezintă cetățenii. Este compus din două camere, Adunarea Națională și Senatul.

Adunarea Națională este formată din 577 de deputați. Aceștia vor fi aleși în cadrul alegerilor legislative pentru cinci ani.

La rândul său, Senatul, care se reînnoiește la jumătate la fiecare 3 ani, are până la 348 de locuri.

Adunarea Națională se află în Palais-Bourbon, în timp ce Senatul este situat în Palatul Luxemburg.

Care este rolul Parlamentului?

Parlamentul deține puterea legislativă. Funcția sa principală este de a adopta legi. În fața puterii executive – Președintele Republicii și Guvernul – Parlamentul acționează ca o contraputere, în virtutea principiului constituțional al „separației puterilor”.

Puterea legislativă a Parlamentului este reglementată de articolul 34 din Constituție, care definește „domeniul legii”, adică toate subiectele asupra cărora Parlamentul este competent să intervină.

În schimb, articolul 37 din Constituție precizează contururile puterii executive, unde guvernul poate lua decizii prin „acte de reglementare”. Aceste domenii se referă în general la administrarea și gestionarea de zi cu zi a afacerilor publice.

Cum se decid textele de lege?

Unele legi sunt propuse de parlamentari (propuneri de legi), altele sunt inițiate de guvern (proiecte de legi).

În orice caz, adoptarea unui nou text urmează o cale atent calibrată care trece prin ambele camere. Această „navetă parlamentară” își propune să găsească un consens între cele două adunări. Deputații și senatorii beneficiază astfel în comun de posibilitatea de a modifica textele care le sunt înaintate prin prezentarea de amendamente.

Ce atribuții specifice are Adunarea Națională?

Adunarea Națională are însă puteri mai largi decât cele ale Senatului. În cazul unui dezacord persistent asupra unui text de lege, guvernul poate scurta „naveta”. Reprezentanții deputaților și senatorilor se întâlnesc apoi într-o „comisie mixtă paritară” pentru a încerca să găsească un teren comun.

Dacă nu reușesc, după o lectură finală în fiecare cameră, ultimul cuvânt le revine deputaților, care își pot impune opțiunea senatorilor (cu excepția anumitor texte care necesită acordul Senatului, precum legile care vizează modificarea Constituției).

Adunarea Națională este, de asemenea, singura cameră care poate „da jos” un guvern refuzându-i încrederea sau votând o moțiune de cenzură. Un eveniment care s-a petrecut o singură dată sub Republica a V-a, în 1962, ducând la demisia guvernului lui Georges Pompidou.

În sfârșit, Constituția acordă deputaților un loc special în examinarea proiectelor legii finanțelor și finanțării asigurărilor sociale. Aceste două texte trebuie mai întâi depuse în fața Adunării înainte de a putea fi examinate de Senat.

De ce nu sunt aleși și senatorii la aceste alegeri

Dacă deputații francezi sunt aleși prin vot universal direct, senatorii sunt aleși prin vot universal indirect. Sunt aleși de alți aleși, în special de primari, dar și de deputați.

Senatul este reprezentantul comunităților metropolitane și de peste mări și al francezilor care locuiesc în afara Franței.

Cei 348 de senatori sunt aleși prin vot universal indirect de aproximativ 162.000 de electori. În fiecare departament, senatorii sunt aleși de un colegiu electoral de mari electori format din reprezentanți aleși din circumscripția respectivă: deputați și senatori, consilieri regionali, consilieri departamentali, consilieri municipali, aleși în funcția lor prin vot universal.

Din 2008, senatorii sunt aleși pentru un mandat de 6 ani, jumătate din Senat fiind reînnoit la fiecare 3 ani începând din 2011.

Numărul de senatori aleși în fiecare circumscripție variază în funcție de populație: 1 senator pentru Lozère, 5 în Bas-Rhin și 12 la Paris.

Fiecare reînnoire face posibilă alegerea a aproximativ jumătate dintre senatori împărțiți în două serii. Runda 2, care are 178 de locuri, a fost reînnoită la alegerile senatoriale din septembrie 2020. Cele 170 de locuri din Runda 1 vor fi reînnoite în septembrie 2023.

Metode de vot

În funcție de numărul de locuri de ocupat, senatorii sunt aleși prin vot cu majoritate în două tururi (pentru departamentele care desemnează 1 sau 2 senatori) sau prin votul pe listă cu reprezentare proporțională (cele care desemnează 3 sau mai mulți senatori).

Mandatul senatorial

În conformitate cu reforma adoptată în iulie 2003 (legea organică nr. 2003-696 din 30 iulie 2003), senatorii, învestiți prin vot universal indirect cu toate drepturile și obligațiile aferente funcției parlamentare, sunt aleși pentru șase ani de către un colegiu electoral de peste 160.000 de electori.

Vârsta minimă de eligibilitate este stabilită la 24 de ani.

Reînnoirea parțială a Senatului continuă să fie o dată la trei ani (la fiecare 3 ani), iar acum acoperă jumătate din mandate.

Cine alege senatorii?

Componența colegiului electoral al senatorilor a fost modificată prin legea din 2 august 2013 privind alegerea senatorilor.

Marii electori sunt deputați și senatori, consilieri regionali aleși în departament, consilieri generali, și delegați ai consiliilor municipale care reprezintă 95% din cei aproximativ 162.000 de electori în total.

Numărul delegaților consiliului municipal depinde de populația municipală autentificată la 1 ianuarie 2014 de către recensăminte. Delegații trebuie să aibă naționalitate franceză și să fie înscriși pe lista electorală a municipalității în cauză.

Votul este obligatoriu pentru electori. Dacă nu pot vota dintr-un motiv legitim, ei sunt înlocuiți cu un alt mare elector. Dacă neparticiparea la scrutin nu este justificată, electorul riscă o amendă de 100 de euro.

Senatorii care reprezintă francezii care locuiesc în afara Franței sunt aleși de un colegiu electoral compus din deputați aleși de francezi care locuiesc în afara Franței și senatori care reprezintă francezi care locuiesc în afara Franței, consilieri consulari, delegații consulari.