News

Guvernul Ciucă s-a răzgândit. Nu va mai scădea pragul de încadrare a IMM-urilor la plata impozitului pe venit de 1%. Update

Guvernul de coaliție PNL-PSD-UDMR s-a răzgândit. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, vineri, că nu se va mai reduce din pragul de încadrare a IMM-urilor la plata impozitului pe venit de 1%. 
17.12.2021 | 10:45
Guvernul Ciuca sa razgandit Nu va mai scadea pragul de incadrare a IMMurilor la plata impozitului pe venit de 1 Update
ADVERTISEMENT
17-12-2021
08:54

Nicolae Ciucă: ”Antreprenorii nu trebuie taxaţi suplimentar”

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat vineri dimineață, la începutul ședinței de Guvern, că s-a decis la renunțarea  ideii reducerii plafonului de impozitare pentru microîntreprinderi.

”Pentru că am văzut o serie de dezbateri pe tema coborârii, începând cu 1 ianuarie 2022, a plafonului de încadrare, ca microîntreprindere, de la un milion de euro la 500.000 de euro, aş dori să clarific acest lucru. Guvernul nu va aproba o astfel de iniţiativă, antreprenorii români au nevoie de mediu predictibil şi prietenos pentru a-şi dezvolta şi consolida afacerile cinstit şi nu trebuie taxaţi suplimentar. Am discutat şi analizat. Vom respecta prevederile Codului fiscal”, a spus Nicolae Ciucă.

Lovitură dură pentru antreprenori. Din 2022, statul vrea să scadă pragul de încadrare a IMM-urilor la plata impozitului pe venit de 1%, potrivit unui proiect de OUG publicat pe site.

Pragul de încadrare va scădea de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Asta înseamnă că firmele cu cifra de afaceri peste 500.000 euro vor plăti din 2022 impozit de 16% pe profit în loc de 1% pe cifra de afaceri.

ADVERTISEMENT

Reprezentanții companiilor din țară se opun acestei modificări și îşi exprima sustinerea pentru păstrarea sistemului actual de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor. Aceștia trag un semnal de alarmă asupra riscului ieşirii de pe piaţă a unor firme.

Lovitură pentru companii: Guvernul schimbă Codul Fiscal, deși a promis că n-o face. Pretextul: o cerință din PNRR pentru 2023

Conform notei de fundamentare a ordonanței de urgență, este invocat drept motiv a implementării ei prevederile Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR).

ADVERTISEMENT

În PNRR măsura are ca țintă de timp primul trimestru din anul 2023 și prevede scăderea graduală a pragului, fără să impună o anumită limită. Cu alte cuvinte, decizia vine cu un an înainte de ținta asumată de guvern în acordul cu Uniunea Europeană.

Mai mult, modificarea Codului Fiscal va intra în vigoare imediat, deși guvernul Ciucă promisese că nu va schimba Codul Fiscal peste noapte, ci va da o perioadă de grație de 6 luni înaintea oricărei modificări.

ADVERTISEMENT

Chiar prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, declara marți, 14 decembrie, că această modificare este la stadiul de propunere, fiind vorba de o modificare de Cod Fiscal care va fi operabilă din 1 iulie.

Reacția firmelor din România

Cum era de așteptat, companiile din România se opun categoric ordonanței. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), anunță, într-un comunicate, că se opune schimbării regimului de impozitare a microîntreprinderilor, îşi exprimă susţinerea pentru păstrarea sistemului actual de încadrare a firmelor în această categorie şi trage un semnal de alarmă asupra riscului ieşirii de pe piaţă a unor microîntreprinderi.

ADVERTISEMENT

”În cadrul PNRR sunt menţionate modificări ale sistemului de impozitare a microîntreprinderilor astfel: în Partea II. Componenta 8 – Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, la punctul 17 Asistenţă tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal, se enunţă cu titlu de exemplu ‘reducerea treptată a beneficiarilor sistemului special de impozitare pentru microîntreprinderi.

La acest moment şi pe baza datelor existente intern, se estimează o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim fiscal, după cum urmează: scădere de 15% în primul an, scădere de 33% în anul 2, scăderea cu 33% în anul 3′.

Raportat la situaţia financiară a celor 490.000 de microîntreprinderi din România, care au înregistrat venituri la nivelul anului 2019, realizată de către Ziarul Financiar, acestea au o cifră de afaceri de 203,6 miliarde de lei. Aplicându-se 1% la veniturile obţinute de microîntreprinderi, rezultă că statul a încasat în medie 2,03 miliarde de lei, reprezentând 414 milioane euro la un curs de schimb de 4,9 lei”, se spune în comunicat.

Reprezentanții IMM-urilor: Este puțin probabil să existe încasări suplimentare la buget

Cei de la CNIPMMR mai menţionează că, în condiţiile trecerii la impozitul pe profit de 16% este puţin probabil să existe încasări suplimentare la bugetul de stat, în practică veniturile încasate la bugetul de stat diminuându-se cu sumele care nu vor mai fi plătite sub forma impozitului pe venit.

Organizaţia mai spune că introducerea impozitului de 16% pe profit conduce la diminuarea sumelor aflate la dispoziţia antreprenorilor, ceea ce se transpune în lipsa de lichidităţi, creditare scăzută, investiţii reduse, pierderea competitivităţii, dispariţia unor microîntreprinderi.

CNIPMMR mai anunță că în Raportul semestrial de ţară se menţionează că România are un grad scăzut de colectare a taxelor şi impozitelor la bugetul de stat şi se propune eficientizarea colectării acesta şi nu creşterea impozitării mediului economic.

ADVERTISEMENT