Cei care au impresia că lucrurile se schimbă cu greutate în jurul lor, trebuie să privească imaginile publicate, recent, de Institutul de Studii Sud-Est Europene.
”Acum 50 de ani, în București încă puteau fi zărite oi și vaci la păscut, în proximitatea centrului. Fotografii păstrate în arhiva Institutului de Studii Sud-Est Europene surprind atmosfera zonei Manu Cavafu, tipică pentru tradiționala mahala bucureșteană”, se arată în postarea Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Imaginile par a fi realizate cu puțin timp înainte de amenajarea Parcului Tineretului, dar și de ridicarea cartierului cu același nume. Există instantanee în care apar Liceul Gheorghe Șincai, Crematoriul Cenușa și Biserica Manu Cavafu, care dădea și numele cartierului, înainte ca regimul comunist să-i schimbe titulatura.
Zona era una modestă, o mahala cochetă a Capitalei. „Pe străzile Manu Cavafu, Mocănunței, Norilor îți atrag atenția calcane de case, garduri de scânduri ce stau să cadă, căsuțe mărunte – unele căptușite cu tablă – sau chiar cocioabe, și totuși cu flori împrăștiate, copaci, iederă, viță”, scria Vintilă M. Mihăilescu despre farmecul zonei Manu Cavafu, înainte să fie demolată de comuniști.
Imaginile postate pe Facebook s-au viralizat rapid, iar internauții au comentat pe marginea acestora. Unul dintre comentatori a remarcat că fotografiile ar putea fi ceva mai vechi decât se crede.
”Foarte interesante pozele! Dar ținând cont că parcul Tineretului a fost realizat în anul 1970, s-ar putea ca pozele să fie cam de 80 de ani probabil”, se arată într-un comentariu pe pagina Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Pe de altă parte, un alt internaut a observat că “pe partea liceului Șincai, în spate, se văd cele două blocuri de pe Magistrala, cu acoperișuri caracteristice (lângă ele se află acum Dristor Kebab) iar în dreapta Ranghet și biserica Manu Cavafu”.
Parcul Tineretului a fost inaugurat în 1976, pe un tronson cu case, vile și blocuri interbelice, care a fost parțial demolat. Dezvoltarea zonei a început în anii ’60, după inaugurarea unei străzi ce lega nordul Capitalei de zona de Sud, numită Margistrala Nord-Sud, în prezent Bulevardul Dimitrie Cantemir.
Numele de Parcul Tineretului a fost adoptat popular, ca urmare a faptului că, inițial, de curățenia spațiilor se ocupau tinerii și elevii din unitățile de învățământ din zonă, potrivit unei tradiții implementate de regimul comunist.