În ce condiții ar putea fi judecat Vladimir Putin pentru crime de război. Faptele care i s-ar putea imputa

În cazul în care se va ajunge la inculparea președintelui Rusiei pentru crime de război, dosarul acestuia ar putea să conține mult mai multe fapte decât cele comise în timpul agresiunii împotriva Ucrainei. Este vorba de acțiuni ale armatei ruse care au avut loc în Cecenia, Georgia, Siria și Donbas.

Anchetă preliminară la Tribunalul Penal Internațional

Tribunalul Penal Internațional a fost fondat în 2002 prin Statutul de la Roma pentru a-i judeca pe cei care se fac vinovați de genocid și crime de război. Pe 28 februarie, procurorul TPI Karim Khan a anunțat că a fost deschisă o anchetă preliminară privind războiul din Ucraina.

„Am însărcinat echipa mea să exploreze toate oportunitățile de obținere a probelor. Următorul pas este să obținem aprobarea camerei preliminare a Tribunalului pentru a deschide o investigație”, se spune într-un comunicat al lui Karim Khan.

O cale alternativă ar fi ca un stat care este semnatar al Statutului de la Roma să ceară o anchetă. Deocamdată, Ucraina nu este parte a Statutului, dar au existat două situații în care autoritățile de la Kiev au recunoscut jurisdicția Tribunalului.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Boris Johnson acuză Rusia de crime de război

Astfel, nu este exclusă varianta ca un alt stat să ceară oficial o anchetă. Deja primul-ministru al Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat, miercuri, în Camera Comunelor, că unele acțiuni ale armatei ruse se califică drept crime de război.

„Ceea ce am văzut din partea regimului lui Vladimir Putin în utilizarea munițiilor aruncate asupra civililor nevinovați se califică deja, în opinia mea, drept o crimă de război. Știu că procurorul TPI investighează deja și sunt sigur că întreaga Cameră va sprijini acest lucru”, a declarat Boris Johnson, citat de BBC.com.

Potrivit jurisprudenței internaționale în privința crimelor de război, comandanții și alți superiori sunt responsabili penal pentru crimele de război comise de către subordonații lor dacă au știut sau trebuiau să știe că aceștia comit sau se pregătesc să comită asemenea fapte și nu au luat nicio măsură necesară și rezonabilă pentru a le împiedica, iar în cazul în care faptele au fost comise deja, nu i-au pedepsit pe cei responsabili.

Aceste prevederi se aplică și comandanților civili ai armatei, cum este și cazul lui Vladimir Putin care, în calitate de președinte al Rusiei, este șeful suprem al forțelor armate.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Crimele de război de care-l acuză Ucraina

Potrivit unei analize a Politico.eu, nu s-ar pune problema ca Putin să nu controleze efectiv armata rusă. „Are control efectiv asupra oricărei persoane din armata rusă pentru că este comandant-șef. Întrebările reale care pun apoi într-o situație specifică sunt dacă a știut despre aceste crime? Ar fi trebuit să știe despre ele? Dacă da, a făcut tot ce era rezonabil pentru a-i opri sau judeca?”, a declarat Kevin Jon Heller, profesor de drept internațional la Universitatea din Copenhaga.

În cazul invaziei Ucrainei, capul de acuzare principal ar putea fi atacarea deliberată a unor obiective civile, fără importanță militară, iar indicii există deja de câteva zile: rachetă cu încărcătură de tip cluster (care conține la rândul ei bombe mai mici pentru a produce distrugeri pe zonă largă) a explodat lângă un spital din Vuhledar în prima zi a invaziei, provocând moartea a patru persoane și rănirea a alte zece; pe 25 februarie o rachetă de același tip a lovit o grădiniță din Ohtîrka, ucigând trei oameni, printre care și un copil; bombardamentele intense din ultimele zile care au lovit orașul Harkiv, inclusiv zonele rezidențiale.

Armata rusă în Cecenia, Georgia și Siria

Însă dosarul pentru crime de război al lui  Putin ar putea conține un șir lung de fapte comise de către armata rusă în ultimele decenii.

În Cecenia, o anchetă a presei britanice a arătat că trupele rușe au  bombardat satul Katîr-Yurt și un convoi de refugiați în februarie 2000 ucigând 363 de oameni ale căror cadavre au fost aruncate într-o groapă comună. De asemenea, Human Rights Watch a afirmat că, în timpul războiului, precum și după încheierea acestuia, au fost cazuri de răpiri, tortură și execuții sumare ale unor persoane care apoi  au fost îngropate în morminte nemarcate.

Rusia lui Putin a fost vizată într-un proces inițiat de către Georgia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după invadarea din 2008 a țării din Caucaz. Avocatul britanic Bob Emmerson, care a reprezentat Georgia, a afirmat că centrele de detenție deschise de ruși pentru etnicii georgieni aminteau de lagărele de concentrare, prizonierii fiind torturați. CEDO a constatat că Rusia a împiedicat reîntoarcerea a 20.000 de georgieni care fuseseră alungați din casele lor și nu a investigat potențialele crime de război comise.

O anchetă pe același subiect a fost deschisă și de către Tribunalul Penal Internațional însă până acum nu a fost emis niciun mandat de arestare în pofida miilor de mărturii adunate privind crimele împotriva umanității comise în Georgia.

Mai recent, în timpul intervenției Rusiei în războiul civil din Siria, orașul Idlib a fost bombardat de aviația rusă, atacuri care s-au soldat cu 1.600 de civili morți. Loviturile aeriene au vizat inclusiv spitale și școli. De asemenea, au fost documentate crime de război și în conflictul din Donbas, deși este mai greu de probat responsabilitatea directă a lui Putin în aceste situații.

Impedimente în calea judecării lui Putin

Chiar dacă Tribunalul Penal Internațional ar proba toate aceste suspiciuni, pentru unele fapte Putin nu poate fi judecat. Cum TPI a fost fondat în 2002, după războiul din Cecenia, nu va putea fi niciodată tras la răspundere pentru acele atrocități. De asemenea, nici Rusia și nici Siria nu sunt  parte a TPI, deci nici atacurile împotriva civililor din Idlib nu vor putea fi pedepsite.

În cazul în care Tribunalul ar emite un mandat de arestare pe numele lui Putin, punerea sa în aplicare va fi aproape imposibilă, Chiar și în cazul în care ar fi răsturnat de la putere, Rusia nu-l va extrăda pentru că extrădarea propriilor cetățeni este interzisă explicit în Constituție.

Teoretic, Putin ar putea fi arestat în orice stat care este parte a TPI, chiar dacă este în funcție. Un caz similar a fost cel al lui Omar al-Bashir, președinte al Sudanului, care a fost nevoit să-și scurteze vizitele oficiale în Nigeria și Africa de Sud pentru că risca să fie arestat în baza mandatului emis de către Tribunal.

Totuși în cazul lui Vladimir Putin este puțin probabil ca un stat pe care-l vizitează să recurgă la un asemenea gest astfel că judecarea sa pentru crime de război ar fi posibilă la modul realist doar dacă pierde puterea, se mai spune în analiza Politico.