Această sărbătoare are loc exact la 40 de zile după Paște și este trecută în calendarul ortodox cu cruce roșie. De asemenea, este una dintre puținele festivități religioase care are dată schimbătoare, anul acesta picând în data de 10 iunie.
Tot în această zi este pomenită și Ziua Eroilor, zi consacrată pentru pomenirea tuturor românilor care au căzut de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării și a neamului, dar și în numele libertății, credinței, dreptății pe Pământ.
De asemenea, pe 10 iunie este cinstit și Sfântul Mucenic Timotei, episcopul Prusiei. Acest Sfânt a trăit în timpul împăratului Iulian Apostatul (361-363) și a trecut la cele veșnice în anul 362, după ce i-a fost tăiat capul.
Înălțarea reprezintă ultima zi în care Isus Hristos s-a arătat ca om, după ce a stat 40 de zile pe Pământ, și cea în care s-a înălțat la Ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.
„La dreapta Sa în ceruri, deasupra oricărui principat și oricărei puteri, stăpâniri și domnii și deasupra oricărui nume rostit nu numai în lumea aceasta, ci și în aceea care va veni” (Efeseni 1,20-21).
Se spune că este bine ca în ziua de 10 iunie, așa cum pică anul acesta Înălțarea Domnului, să nu fii supărat și să eviți orice fel de supărare. De asemenea, o veche tradiție amintește că nu este indicat că le faci necazuri oamenilor din jur.
Totodată, sărbătoarea este una de împăcare, de reconciliere cu prietenii și rudele. Este foarte important să domine veselia, iar necazurile și ghinioanele vor fi ținute în felul acesta departe.
10 lucruri de evitat de Înălțarea Domnului, în data de 10 iunie:
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Înălțarea Domnului este reprezentată de schimbarea salutului de la Paște. În felul acesta credincioșii spun „Hristos s-a Înălțat”, în timp ce răspunsul interlocutorilor este „Adevărat s-a Înălțat”.
Se mai știe că este ultima zi din an în care se mai roșesc ouă chiar în ziua de Înălțare, nu în Joia Mare ca de Paște. Totodată, creștinii respectă tradiții și obiceiuri păstrate de-a lungul anilor, sărbătoarea fiind știută și sub termenul de Ispas sau Paștele Cailor.
În unele sate din Bărăgan, ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activități: se încheie semănatul plantelor, în special al porumbului și se însemnează mieii prin crestarea urechilor.
Un alt obicei legat de noaptea și de ziua de Ispas este strâns legat de practici magice de apărare, cum ar fi culegerea și sfințirea florilor, frunzelor și ramurilor de alun, nuc sau paltin.
În unele regiuni ale țării oamenii lovesc vitele cu leuștean, în timp ce fetele și femeile îl țin la brâu pentru a îmbuna spiritele morților cu ofrande bogate, vrăji și descântece.