Crearea și utilizarea deepfake-urilor ar putea deveni faptă penală în cazul adoptării unui proiect de lege depus la Senat cu semnăturile de susținere a 39 de parlamentari, în majoritate de la PSD. Procesul legislativ al proiectului se anunță unul complicat întrucât inițiatorii au tradus „deepfake” prin sintagma „falsul server”, o alegere cel puțin discutabilă și care ar putea genera confuzii.
„Deepfake-ul este mult mai periculos și are un impact mult mai puternic decât știrile false cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, toate acestea deoarece deepfake-ul cuprinde toate elementele unui produs de media respectiv text, fotografie, video, audio (…) Această tehnologie a deepfake-ului a evoluat pentru a fi din ce în ce mai convingătoare și disponibilă publicului permițând totodată perturbarea industriilor de media, divertisment și în ultimul timp a putut duce și la fraudă financiară considerabilă”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.
Deputatul PSD Eugen Bejinariu, unul dintre cei doi inițiatori, alături de senatorul Robert Cazanciuc, susține că ceea ce l-a determinat să depună proiectul a fost apariția recentă a unor deepfake-uri în care protagoniștii erau papa Francisc și fostul președinte al SUA, Donald Trump. Suveranul pontif apărea îmbrăcat într-o pufoaică albă, iar imaginile false în care apărea Trump erau de la o presupusă arestare a sa de către polițiști.
„Reușesc să facă orice lucru, eu sunt acasă și îmi fac o poză că sunt nu știu unde și de fapt nu sunt eu… Ați văzut săptămâna trecută cu papa și cu Trump. Eu am vrut încă din 2019 să depun proiectul, dar încă nu era de actualitate la momentul acela și acum am găsit un moment mai prielnic și de aceea l-am introdus”, a declarat, pentru FANATIK, Eugen Bejinariu.
Potrivit proiectului său, „prin Deepfake (Falsul Server) se înțelege orice conținut de tip imagine, înregistrare audio sau înregistrare video create cu ajutorul Inteligenței Artificiale (IA) sau cu ajutorul tehnologiei de augmentare a realității (RV) astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse, respectiv nu au fost făcute de acea persoană.”
Eugen Bejinariu susține că „deepfake” și „falsul server” ar fi sinonime. „Am pus în paranteză ce înseamnă și în limba română: Falsul Server. În online, media…”. a declarat deputatul. Traducerea este una îndoielnică, întrucât deepfake-ul nu este condiționat de vreun server de niciun fel. Dacă „fake” înseamnă într-adevăr „fals”, „contrafacere”, „deep” ar putea fi tradus prin „adânc” sau „profund”. Sintagma de „Fals Server” nu este folosită în mediul IT, unde de altfel sunt evitate traducerile în română ale unor termeni specifici acestui domeniu precum „hard disk”, „software” ș.a.
Dincolo de problema de definire, inițiatorii nu interzic cu totul folosirea deepfake-urilor, însă o condiționează de existența unui avertisment clar care să excludă inducerea în eroare a publicului. Astfel, va fi obligatorie „o notificare vizibilă, păstrată pe cel puțin 10% din suprafața expunerii li pe toată durata expunerii respectivului conținut.” Notificarea constă în următorul mesaj scris: „Acest material conține ipostaze imaginare.”
Orice deepfake care nu va fi însoțit de această notificare va fi considerat drept faptă penală fiind pasibilă de sancționarea prin amendă penală sau chiar închisoare de la 6 luni la 2 ani. Severitatea pedepsei este motivată prin faptul că fake-urile realizate cu ajutorul inteligenței artificiale pot afecta, în anumite situații, chiar securitatea națională și încrederea în instituțiile statului, pe lângă prejudiciile de imagine care pot fi aduse unor persoane.
Totuși, propunerea legislativă nu instituie pedepse diferențiate între deepfake-urile care vizează persoane publice sau persoane private. „Păi ce diferență să fie? Este vorba de imaginea fiecărei persoane, nu contează că este persoană publică sau persoană privată. Nu are importanță. Se pot face și între prieteni sau între persoane care sunt certate…”, a comentat Eugen Bejinariu.