Înțelegere criminală între cinci companii farmaceutice, sancționată de Consiliul Concurenței. Pacienții dependenți de imunoglobulină, lăsaţi să moară

În perioada 2015-2018, România a traversat o perioadă extrem de complicată din punct de vedere medical. Pe piața medicamentelor a existat o criză acută a imunoglobulinelor.

Foarte mulți români care sufereau de boli autoimune au rămas fără medicamente pe bază de imunoglobulină. În cei 3 ani, acestea nu se mai găseau în farmacii, dar nici în spitalele din România, iar oamenii au fost lăsați în situația disperată de a se descurca pe cont propriu.

Din păcate, au existat și cazuri de cetățeni care au murit din cauza lipsei acestor medicamente. Acum, la 7 ani de la acea criză, Consiliul Concurenței acuză 6 companii farmaceutice că au format un cartel care a șantajat statul român să renunțe la o taxă, prin privarea bolnavilor de acest tratament vital.

Înțelegere criminală între cinci companii farmaceutice, sancționată de Consiliul Concurenței

Într-un comunicat emis în cursul acestei zile, Consiliul Concurenței anunță că a amendat companiile farmaceutice Baxalta Gmbh, CSL Behring Gmbh, Biotest AG, Kedrion Spa, Octapharma AG şi asociaţia Plasma Protein Therapeutics Association, reprezentativă pentru producătorii de terapii cu proteine plasmatice, cu amenzi în cuantum total de 353,39 de milioane de lei în dosarul crizei de imunoglobulină.

Digi24.ro

„Măcelarul de eunuci”: Un bărbat care a făcut o afacere filmându-se în timp ce își mutila și castra victimele a fost închis pe viață

Companiile amintite mai sus au fost sanctionate după cum urmează:

• Baxalta Gmbh, Elveţia: 109.372.066 lei;
• CSL Behring Gmbh, Germania: 76.840.182 lei;
• Biotest AG, Germania: 25.512.194 lei;
• Kedrion Spa, Italia: 16.111.871 lei;
• Octapharma AG, Elveţia: 125.181.860 lei;
• PPTA, Belgia: 375.521 lei.

Statul român acuză aceste multinaționale că au scos intenționat de pe piață medicamentele derivate din sânge uman, esențiale în tratarea unor afecțiuni grave, iar acest lucru a pus în pericol sănătatea publică.

”În urma investigaţiei, declanşate în 2018, autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităţilor de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să îşi creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit.

PPTA a facilitat aceste practici anticoncurenţiale şi a contribuit prin propriile acţiuni la atingerea obiectivului comun, depăşind, prin aceasta, sfera activităţilor specifice la nivelul unei asociaţii cu scopul de a influenţa procesul legislativ.

Digisport.ro

Adio, Ianis Hagi! Vestea care nu-l va încânta pe internaționalul român

Lipsa accesului la imunoglobuline, ca medicamente esenţiale destinate tratamentului unor multiple afecţiuni grave, a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a determinat autorităţile să adopte măsuri de criză pentru a asigura medicamentele necesare pacienţilor, prin declanşarea Mecanismului European de protecţie civilă, ceea ce indică, implicit, amploarea gravităţii situaţiei generate pe piaţa naţională”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenţei.

Pacienții dependenți de imunoglobulină, lăsați să moară în România

În 2018, criza imunoglobulinelor atingea apogeul. Autoritățile anunțau că spitalele nu dispun nici măcar de o doză, deși cantitatea anuală necesară era de 950 kg.

Ministrul sănătății de la acea vreme, Sorina Pintea, a cerut ajutor NATO și a fost declanșat mecanismul european de protecție civilă.

Încă din 2018, Consiliul Concurenței s-a implicat în acest scandal și a acuzat că firmele de pe piață și-au făcut cartel. S-a anchetat atunci o posibilă înţelegere între unele companii producătoare şi deţinătoare ale autorizaţiilor de punere pe piaţă a imunoglobulinei. Inspectorii agenției au avut sub analiză 10 companii producătoare de imunoglobulină, care s-ar fi înțeles pentru a obţine un cadru fiscal mai favorabil. Inspecțiile s-au desfășurat simultan în România, Belgia și Italia.

Între timp, în țară românii continuau să sufere de pe urma acestor înțelegeri între companii și chiar să moară.

În decembrie 2017, criza făcea prima victimă. O femeie care a fost externată de la Spitalul Județean din Sibiu în noiembrie a murit, pentru că nu se mai găseau medicamentele care i-ar fi salvat viața.

Femeia, în vârstă de 69 de ani, a murit la spitalul din Alba Iulia, pe 3 decembrie. Nicoleta Coşarcă, managerul Spitalului Județean din Alba Iulia, a declarat că pacienta a decedat în secția de Interne.

”A fost o pacientă externă pe 31 octombrie de la spitalul din Sibiu care suferea de o boală de imunodeficiență al cărui tratament nu a putut fi susținut pentru că imunoglobulina lipsește. Noi din 20 octombrie avem lansată comanda la Unifarm. În fiecare zi am sunat”, a spus managerul unității la acea vreme.

Românii au ieșit în stradă din cauza crizei medicamentelor

Tot în decembrie 2017, lipsa tratamentului cu imunoglobulină pentru pacienţii cu imunodeficienţe primare a scos în stradă zeci de persoane.

Medicul pediatru Alexis Cochino a izbucnit în lacrimi în timpul unui interviu în momentul în care a explicat situația critică a aproape 100 de copii, a căror viață e pusă în pericol din cauza lipsei imunoglobulinei.

”Dacă nu vor ajunge acum medicamentele, riscă să-şi piardă viaţa. Şi mulţi alţii sunt în situaţii similare, deşi încă nu la fel de grave. Sunt adolescenţi, dintre copiii mai mari, care auzind toate discuţiile şi simţind agitaţia noastră şi a părinţilor şi disperarea, unul a încercat să se sinucidă şi celălalt vrea să facă acelaşi lucru. Îmi pare rău (în lacrimi), cam asta e situaţia în pediatrie”, spunea medicul Alexis Cochino la Europa FM.

Revenind în prezent, Daniela Diko, președinta Asociației Pacienților cu Imunodeficiențe din România, spune că perioada 2015-2018 a fost una grea pentru bolnavii cu imunodeficiență din țară. Aceasta subliniază că nici în prezent situația nu este rezolvată în totalitate.

”Unii pacienți au murit, alții au suferit pentru că le-au apărut alte insuficiențe. Nici acum situația nu este rezolvată. În ultimii ani a existat o mare criză a acestor medicamente.

Acesta este singurul tratament pentru bolnavii cu imunodeficiență primară. În condițiile în care nu avem lunar astfel de medicamente, bolnavii mor, să o spunem pe românește”, a spus Daniela Diko, la Digi24.