Lista UNESCO a patrimoniului mondial aflat în pericol. De la războiul din Ucraina la turismul din Veneția

În Ucraina, la Kiev și Liov, clădirile amenințate de invazia rusă au fost adăugate pe lista UNESCO a patrimoniului mondial aflat în pericol. Pe de altă parte, orașul italian Veneția a scăpat încă o dată de includerea pe această listă. Clasificarea de „în pericol” ar trebui să facă posibilă mobilizarea unui ajutor financiar și tehnic suplimentar pentru conservarea acestor situri. Dar nu toate țările văd la fel această includere.

Siturile UNESCO, amenințare de războaie, urbanizare, turism

La ora actuală există 56 de bunuri înscrise pe Lista patrimoniului mondial în pericol, prin decizia Comitetului Patrimoniului Mondial. Lista patrimoniului mondial în pericol este concepută pentru a informa comunitatea internațională cu privire la condițiile care amenință chiar caracteristicile care au dus la înscrierea unui bun pe Lista patrimoniului mondial și pentru a încuraja luarea de măsuri de reparații.

Conflictele armate și războaiele, cutremurele și alte dezastre naturale, poluarea, braconajul, urbanizarea agresivă și dezvoltarea necontrolată a turismului reprezintă probleme majore pentru siturile Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea pot pune în pericol caracteristicile pentru care un sit a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial.

În conformitate cu Convenția din 1972, un bun din patrimoniul mondial UNESCO poate fi înscris pe Lista patrimoniului mondial în pericol dacă Comitetul consideră că situația sa corespunde cel puțin unuia dintre criteriile descrise în „Orientările operaționale”, un document care ghidează punerea în aplicare a Convenției patrimoniului mondial.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Astfel, siturile în pericol, fie că sunt naturale sau culturale, pot fi într-o situație de „pericol dovedit”, atunci când sunt implicate amenințări iminente specifice și stabilite, sau într-o situație de „periclitare”, atunci când se confruntă cu amenințări care ar putea avea efecte dăunătoare asupra valorii lor de patrimoniu mondial, potrivit UNESCO.

Patrimoniul Ucrainei, afectat de barbaria rusă

Înscrierea pe Lista patrimoniului mondial în pericol nu este percepută în același mod de toate părțile implicate. Unele țări solicită includerea unui sit pentru a atrage atenția internațională asupra problemelor sale și pentru a obține asistență competentă în vederea soluționării acestora. Altele, însă, doresc să evite o înscriere pe care o percep ca pe o dezonoare.

În Ucraina, clădirile monahale din Kiev și centrul orașului Liov se află în pericol. „Amenințate cu distrugerea de invazia rusă”, aceste situri au fost adăugate vineri, pe lista Patrimoniului mondial în pericol al UNESCO, în cadrul celei de-a 45-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Riad (Arabia Saudită), scrie France 24.

Pe de altă parte, Veneția, amenințată de încălzirea globală și de turismul excesiv, a scăpat încă o dată de includerea pe această listă. „O victorie a Italiei și a bunului simț”, a salutat ministrul italian al Culturii. Slăbite de conflicte armate și războaie, cutremure și alte dezastre naturale, dar și de poluare, braconaj, urbanizare necontrolată și dezvoltarea necontrolată a turismului, aceste situri fac obiectul unei atenții deosebite.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Nu mai sunt garanții pentru protecție

Includerea lor pe Lista patrimoniului mondial în pericol permite Comitetului Patrimoniului Mondial, care se reunește în fiecare an, să acorde asistență imediată siturilor amenințate în cadrul Fondului Patrimoniului Mondial. În cazul siturilor ucrainene, cei 21 de reprezentanți ai statelor din Comitetul Patrimoniului Mondial au considerat necesară includerea lor. Catedrala Sfânta Sofia și clădirile monahale asociate, Lavra Peșterilor din Kiev, o importantă mănăstire ortodoxă, și întregul centru istoric al orașului Liov au fost astfel adăugate pe lista Patrimoniului mondial aflat în pericol.

„Nu mai sunt întrunite condițiile optime pentru a garanta pe deplin protecția valorii universale excepționale a bunului, care este amenințat de un potențial pericol din cauza războiului”, explică UNESCO, organizație cu sediul la Paris. „Pe lângă riscul unui atac direct, aceste situri sunt, de asemenea, vulnerabile la undele de șoc provocate de bombardamentele asupra celor două orașe”, se arată în comunicatul de presă al organizației.

Sute de situri distruse de armata lui Putin

Ca bunuri culturale, Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, Lavra Peșterilor din Kiev și centrul istoric din Liov – ca și centrul istoric din Odesa, din ianuarie  – au fost incluse pe listă deoarece sunt „în pericol” din cauza unor „amenințări grave care ar putea avea efecte dăunătoare asupra caracteristicilor lor sale esențiale”. Aceste amenințări corespund criteriului UNESCO de „conflict armat care izbucnește sau amenință să izbucnească”.

În Ucraina, cel puțin 248 de situri au fost avariate sau distruse de război, potrivit unui comunicat de presă al UNESCO, care susține că pagubele provocate în sectorul cultural au costat deja 2,4 miliarde de euro. În aprilie, directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a avertizat că „pentru a reconstrui, dar și pentru a redresa situația, va fi necesar să se investească 6,9 miliarde de dolari în sectorul cultural din Ucraina în următorii zece ani”, în marja unei întâlniri de lucru cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În urma înscrierii orașului Odesa, agenția ONU își propunea să își intensifice activitățile locale, în special pentru a conserva și digitaliza operele de artă și pentru a continua să protejeze clădirile de patrimoniu expuse riscului de bombardament. Mai multe clădiri din centrul Odesa au fost lovite de bombardamentele rusești,  inclusiv Catedrala Schimbarea la Față, care a fost grav avariată.

„Încă din primele zile ale războiului, UNESCO a fost alături de poporul ucrainean pentru a contribui la protejarea culturii, a patrimoniului, a educației și a siguranței jurnaliștilor. Aceștia sunt pilonii umanității noastre, ai identităților noastre, pilonii redresării țării și ai păcii”, a subliniat Audrey Azoulay în aprilie, în fața catedralei Sfânta Sofia din Kiev.

Catedrale este considerată de UNESCO drept „unul dintre principalele monumente reprezentative pentru arhitectura și arta monumentală de la începutul secolului al XI-lea” din Ucraina. Simbol al „noului Constantinopol”, capitală a principatului creștin creat în secolul al XI-lea, la rândul lui, complexul mănăstiresc Lavra Peșterilor din Kiev (Lavra Pecerska) a contribuit la răspândirea credinței și gândirii ortodoxe pe continentul european în secolele al XVII-lea, al XVIII-lea și al XIX-lea.

Alertă pentru Veneția, nu și pentru venețieni

În ceea ce privește siturile naturale aflate într-o situație de „pericol dovedit”, includerea lor pe listă poate fi justificată, de exemplu, de „o deteriorare gravă a frumuseții naturale sau a interesului științific al bunului, ca urmare, de exemplu, a așezării umane” sau de „un declin serios al populației de specii pe cale de dispariție pentru a căror protecție a fost legal instituit bunul în cauză”.

O situație de „periclitare” va fi considerată dacă situl se confruntă cu „amenințări grave care ar putea avea efecte dăunătoare asupra caracteristicilor sale esențiale”. Aceste amenințări includ o schimbare a statutului juridic care protejează situl, un conflict armat sau „impactul amenințător al factorilor climatici, geologici sau al altor factori de mediu”.

În iulie, experții UNESCO au recomandat ca Veneția să fie adăugată pe lista Patrimoniului Mondial în pericol, afirmând că autoritățile italiene ar trebui să își intensifice eforturile pentru a asigura securitatea „Orașului Dogilor” și a lagunei care îl înconjoară. Potrivit agenției culturale a Națiunilor Unite, Serenissima Repubblica riscă să fie afectată în mod „ireversibil” din cauza mai multor probleme, în special a schimbărilor climatice și a turismului de masă, două flageluri menționate cu regularitate în aceste discuții.

„Dezvoltarea continuă (a Veneției), impactul schimbărilor climatice și turismul de masă amenință să provoace schimbări ireversibile în ceea ce privește valoarea universală excepțională a bunului”, a notat la vremea respectivă Centrul Patrimoniului Mondial, o ramură a UNESCO. Printre exemplele citate de agenție se numără creșterea nivelului mării și alte „fenomene meteorologice extreme”.

Turismul și banii, peste ONU

Ca și în cazul celor doi ani anteriori, „Orașul Dogilor” a scăpat la limită de includerea pe listă. Deși Comitetul Patrimoniului Mondial a observat că situl venețian se confruntă în continuare cu provocări majore și a cerut Italiei să continue să îl protejeze, a decis să nu îl includă pe lista sa de bunuri în pericol. „Această decizie ține cont de progresele înregistrate de UNESCO în ultimele zile, în special de introducerea unui sistem de gestionare a fluxului de vizitatori începând cu 2024”, a declarat un diplomat pentru AFP.

Deși proiectul era în așteptare de luni de zile, Veneția a decis în cele din urmă să introducă o taxă de cinci euro începând din 2024, care va fi plătită de turiștii care vizitează orașul pentru o zi. Scopul acestei măsuri este de a-i descuraja pe unii dintre vizitatorii care sufocă orașul și canalele sale, în fiecare zi.

Dar Veneția nu a ieșit încă din impas. „Comitetul și-a reiterat îngrijorarea cu privire la provocările majore care rămân pentru conservarea adecvată a sitului, în special în ceea ce privește turismul de masă, proiectele de dezvoltare și schimbările climatice. Acesta consideră că trebuie făcute progrese suplimentare”.

O misiune consultativă din partea Centrului Patrimoniului Mondial va fi invitată de Italia, care trebuie să „prezinte un raport până la 1 februarie 2024, astfel încât starea de conservare a sitului să poată fi examinată din nou la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului, în vara anului 2024”.

Ultima șansă sau retrogradare?

După cum afirmă UNESCO, includerea unui sit pe Lista patrimoniului mondial în pericol „permite Comitetului să acorde asistență imediată bunului amenințat în cadrul Fondului patrimoniului Mondial”. În urma acestui demers, trebuie depuse toate eforturile pentru a restabili valorile sitului, astfel încât acesta să poată fi scos de pe listă cât mai curând posibil.

O listă care nu este percepută în același mod de toate părțile implicate. În timp ce unele țări solicită chiar ele includerea unui sit pentru a atrage atenția internațională și pentru a obține asistență competentă, altele, pe de altă parte, doresc să evite o astfel de listă, pe care o percep ca pe o retrogradare, o dezonoare.

La 15 septembrie, când UNESCO tocmai anunțase că Veneția nu va fi inclusă pe listă, ministrul italian al Culturii, Gennaro Sangiulano, s-a grăbit să salute „o victorie pentru Italia și pentru bunul simț”. Acesta a fost un răspuns, în special, la ONG-ul de mediu Italia Nostra, al cărui președintă al secțiunii venețiene a salutat raportul experților UNESCO în favoarea includerii Veneției pe lista siturilor de patrimoniu în pericol. „În sfârșit”, a spus ea, sperând că o astfel de includere pe listă va forța guvernul italian să ia măsuri radicale.

„Clasificarea unui sit în Patrimoniul mondial în pericol nu trebuie considerată ca o sancțiune”, precizează agenția ONU, subliniind că este vorba mai degrabă de „un sistem instituit pentru a răspunde în mod eficient la nevoile specifice de conservare”. În cazul în care un sit își pierde caracteristicile care i-au adus locul pe lista patrimoniului mondial, iar statul căruia îi aparține nu își îndeplinește datoria de a-l proteja și conserva, Comitetul poate decide să îl elimine de pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Această decizie subminează fără echivoc prestigiul sitului.