Localitatea din România cu cel mai scurt nume. Peste două mii de oameni trăiesc într-o comună formată din două litere

Localitatea din România cu cel mai scurt nume. Sunt circa 2.000 de oameni care trăiesc aici, în localitatea ce are un nume din doar două litere.

Localitatea din România cu cel mai scurt nume

Localitatea de la noi din țară care are cel mai scurt nume este Ip. Aceasta se află în partea de vest a județului Sălaj și este atestată documentar încă din anul 1208.

Istoricii spun că acest nume vine de la combinația „Hippolytos”, format din „hippos” ( care înseamnă cal) şi „lyo” (care înseamnă a elibera, a da drumul).

Astfel, aceștia sunt de părere că în traducere numele face referire la faptul că în zonă erau mereu cai care erau liberi în natură.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Localitatea Ip este cunoscută din păcate și pentru o tragedie sângeroasă care a avut loc aici cu mulți ani. În 1940, după dictatul de la Viena, a avut loc un eveniment tragic. În urma acestuia au murit 157 de oameni.

Armata maghiară a ucis toți acești oameni, inclusiv copii, femei și bătrâni. Administrația românească din zonă era înlocuită cu cea maghiară și ungurii au decis atunci să facă acest pas.

Răzbunarea maghiarilor. Dezvăluire despre tragica noapte

Totul ar fi fost, de fapt, o răzbunare după gestul unei localnice. Ea ar fi dat un coș cu fructe pentru doi militari unguri dar a strecurat acolo și o grenadă.

Drept urmare, cei doi soldați au murit iar vizitiul care a supraviețuit a povestit întreaga întâmplare, astfel că maghiarii au decis să se răzbune.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

S-a spus și că cei doi soldați au murit din propria vină pentru că nu au manevrat bine echipamentul și răzbunarea lor a fost în zadar. Mai mult, ei chiar ar fi vrut să dea foc întregului sat.

”Pentru ca nici un român să nu scape viu, se pune la cale efectuarea unui recensământ al ‘porcilor graşi’, în realitate un recensământ al familiilor de români şi a numărului de membrii ai acestora.

Era nevoie de aşa ceva pentru că, iniţial, horthyştii (militarii unguri, numiți după Miklós Horthy) au vrut să dea foc întregului sat, însă extremiştii le-au atras atenţia că acolo locuiau şi maghiari, aşa că trebuia făcută selecţia”, a povestit profesorul Nicolae Pop, conform Historia.