Locul din România care seamănă cu Raiul. Ești foarte aproape de Dumnezeu și pare că intri într-o altă lume

Mănăstirea Vorona din județul Botoșani este un loc pe care merită să-l vezi măcar o dată în viață. Oamenii spun că locul de aici pare că seamănă cu Raiul!

Locul din România care seamănă cu Raiul. Unde se află

Mănăstirea Vorona din județul Botoșani este pe lista celor mai vechi locașuri de cult de aici. Este monument istoric recunoscut din anul 2004, dar a fost construită în secolul al XIX-lea.

Domnitorul Mihai Sturdza a fost cel care a decis construirea sa, dar încă din secolul al XVI-lea a fost ridicat un schit de lemn de către niște călugări. Este ceea ce astăzi cunoaștem ca „Sihăstria din Poiana Voronei”, aflată în apropierea mănăstirii propriu-zise.

Aici s-au mai construit încă două biserici, una de zid și una pentru cimitir. Din anul 1968, mănăstirea este locuită de maici și poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Din anul 2015, aceasta este monument istoric.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Cum a ajuns mănăstirea Vorona un loc de pelerinaj pentru mii de oameni

Unul dintre motivele pentru care mănăstirea Vorona a devenit un loc de pelerinaj atât de important este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Vorona, care se spune că a făcut numeroase minuni de-a lungul timpului. De asemenea, mănăstirea găzduiește moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, care atrag mulți credincioși.

De-a lungul timpului, mănăstirea a fost restaurată și extinsă, iar astăzi are o infrastructură modernă care poate găzdui un număr mare de pelerini. În plus, mănăstirea găzduiește diferite evenimente religioase și culturale, ceea ce contribuie la popularitatea sa.

Astfel, combinând istoria, tradiția și spiritualitatea, mănăstirea Vorona a devenit un loc de pelerinaj important pentru mii de oameni din întreaga lume

De altfel, cei care vin aici spun că se simt mai aproape de Dumnezeu și ca într-un colț de Rai. Mănăstirea Vorona este situată într-un loc de vis.

Digisport.ro

A văzut cum a apărut în public la Miami și a întrebat-o direct: ”Ești bolnavă?”. Răspunsul dat imediat de model

Aceasta este situată în mijlocul pădurii și este o adevărată oază de liniște. Locul care seamănă cu Raiul are și un lac împrejmuit tot de copaci.

Arhitectura și istoria din spatele mănăstirii Vorona

Mănăstirea Vorona este formată dintr-un ansamblu de mai multe elemente, Biserica “Nașterea Maicii Domnului”, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” și Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”.

Tot aici se mai află și turnul clopotniță, care are două etaje. Tot în apropiere se află stăreția, care are chiliile călugărițelor la etaj și ateliere diverse la parter. Așadar, discutăm despre tradiție religioasă, spiritualitate, istorie, arhitectură, dar și un peisaj natural de poveste, unul care te îmbie la liniște, meditație și rugăciune.

Și nu a mai durat mult până când turiștii au făcut din mănăstirea Vorona o destinașie de vacanță, deși vorbim despre locuri sfinte, despre un adevărat Rai, un Paradis care duce la înălțare spirituală  și oferă o experiență unică pe pământ.

Cine trăiește acum la Mănăstirea Vorona

În acest moment la Mănăstirea Vorona trăiesc 37 de maici, dar și un preot slujitor. Construirea mănăstirii care aduce a colț de Rai a început în 1600, după cum este atestat în interiorul său:

„Cu ajutoriul prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu aciastă sfintă Monastire Vorona sau început la anii 1600 de către părinții ruși veniți din Rosia făcând o biserică de lemn dând și odoară și cumpărând carte de moșie Icușenii apoi a doilea ctitori sânt hatmanul Ilie Jora cu soția sa Fteofana care încă au dăruit o parte de moșie.

Iară la anul 1869 dumnealor vornicu Iorgu Vărnav Litianu cu sora dumisalei schimonahia Evpracsia Vărnav și soția lui Anastasia au acoperit aciastă biserică cu tiniche și tot cu a dumnealui cheltuială o au zugrăvit și înlăuntru pre cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14.”

În perioada Primului Război Mondial, clădirile mănăstirii au fost adăpost pentru tinerii școlari refugiați din Muntenia. Călugării au fost cei care le-au ținut loc de profesori. Aici a trăit doi ani și Patriarhul Teoctist. Chilia acestuia este păstrată acum ca muzeu.