Istoria Gării de Nord din București, cea mai mare stație feroviară din România, începe la 1868, odată cu prima piatră de temelie pusă de regele Carol I. Puțini călători care tranzitează gara știu că aici se află și un loc secret.
Puțini călători care tranzitează Gara de Nord știu că o aripă a clădirii găzduiește un loc secret. Este vorba de Salonul Regal al Gării de Nord.
O aripă a gării în zona coloanelora fost destinată construirii acestui salon prin care au trecut toți regii României. Și nu numai, pentru că Salonul Regal a fost vizitat și de împăratul Franz Joseph, în 1896, la inaugurarea lui.
Construit în stil arhitectonic somptuos, în stil Empire, Salonul Regal a fost o bijuterie a vremurilor. Acoperit cu marmură roșie, cu fotolii din piele de aceeași culoare, cu candelabre din cristal impresionante, aduse de la Paris, oglinzi de cristal și tapete elegante, salonul a fost folosit de toți regii României și toți membri familiilor regale care au vizitat țara noastră.
După abdicarea și surghiunirea Regelui Mihai, regimul comunist a schimbat, firește, denumirea Salonului Regal, cu Salonul Oficial și a început decăderea și jefuirea salonului.
Fostul lider Gheorghe Gheorghiu Dej nu a avut nici o problemă însă de a se folosi de Salonul Regal și de Trenul regal cât a stat la putere, scrie Playtech.
În ce-l privește, Nicolae Ceaușescu a vrut pur și simplu să demoleze Gara de Nord și să o mute undeva la periferia orașului.
În 1928, în prezența Regelui Mihai, în Salonul Regal a fost prezentată prima locomotivă cu aburi din România, construită de uzinele Malaxa. Tot aici, corpul neînsuflețit al regelui Carol I a fost depus, înainte de a fi dus pe ultimul drum, la Târgoviște.
Consorțiul german Stroussberg (ulterior implicat într-un mare scandal financiar privind concesionarea unui tronson de cale ferată) a fost cel care a construit Gara de Nord, liniile și peroanele, planurile fiind ale Ministerului Lucrărilor Publice.
Inițial, odată cu deschiderea liniei de cale ferată București-Ploiești, gara a purtat numele de Gara Târgoviștei, după numele actualei Căi a Griviței (Calea Târgoviștei). În 1888 gara a fost redenumită după numele actual.