Marcel Ciolacu și retorica tăierii pensiilor speciale. De ce nu urmează PSD calea trasată chiar de către CCR pentru eliminarea acestor privilegii

Analiștii politici sunt de părere că social-democrații nu sunt serioși cu privire la tăierea pensiilor speciale, chiar dacă Marcel Ciolacu a anunțat că dorește o impozitare drastică a acestor privilegii.

Marcel Ciolacu și retorica tăierii pensiilor speciale

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni că pensiile speciale ar trebui impozitate progresiv în funcție de venit, spunând că își dorește o societate normală, justă în contextul în care, în opinia sa, social-democrații au ajuns în situația de a fi pompierii de serviciu.

„M-am săturat. S-au rezolvat pensiile speciale în 30 de zile. Eu n-am pensie specială. Cred că în zona de pensii speciale trebuie venită cu o impozitare progresivă în funcție de venit și să închidem acest subiect în România. M-am săturat la fiecare discuție să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică, care nu mai există în România”, a declarat Marcel Ciolacu făcând aluzie la o promisiune a lui Rareș Bogdan din campania electorală, atunci când anunța eliminarea pensiilor speciale în 30 de zile.

Măsura invocată de liderul PSD aduce aminte însă de o lege votată de Parlament în 2020 și declarată neconstituțională de către CCR în luna decembrie a aceluiași an, lege ce prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

„Mă îndoiesc că PSD se va atinge de aceste pensii speciale, doar că ei sunt obligați în acest moment să taie niște cheltuieli. Cuțitul a ajuns la os, și fie taie din cheltuielile românilor din mediul privat prin creșteri de taxe, fie taie cheltuieli de la stat. Și printre cele mai tăiabile sunt pensiile speciale, tăiabile în sensul că nu va exista o reacție publică negativă.

Eu nu sunt contra ideii de a face acest lucru prin supra-impozitare, dacă ei așa vor să facă, ei au majoritatea și până la urmă ei să decidă cum o fac, însă e posibil ca instanța constituțională să zică că nu ai cum să impozitezi doar pensiile speciale, că trebuie să le impozitezi pe toate. Ei decid cum interpretează legea și e posibil să zică și așa ceva, deși e ciudat că nu e discriminatoriu să dai pensie specială doar unora dar e discriminatoriu să impozitezi doar aceste pensii”, a declarat, pentru FANATIK, fostul ministru al economiei din partea USR, Claudiu Năsui.

Calea pentru tăierea pensiilor speciale propusă de CCR

În motivarea deciziei din 2020, judecătorii CCR susțin că pensiile speciale ale magistraților nu reprezintă „un privilegiu”, și subliniază că tratamentul juridic diferit aplicabil magistraților sub aspectul dreptului la pensie este întemeiat pe statutul diferit și pe specificul activității acestei categorii profesionale.

„Instituirea pensiei de serviciu […] este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconveniențelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună […] magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând […] magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au”, se arată în motivarea CCR. Mai mult, judecătorii CCR subliniază că însuși conceptul de independență al justiției, garantat de către Constituție, se sprijină și include securitatea financiară a magistraților.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Totuși, în ciuda acestor aspecte, în aceeași motivare CCR indică legiuitorilor modul în care pot tăia și reduce cu adevărat cheltuielile bugetare asociate cu pensiile speciale. Judecătorii CCR susțin că adevărata problemă cu pensiile speciale stă în faptul că acest beneficiu a fost extins și altor categorii profesionale, care însă nu se supun acelorași restricții. Curtea amintește de două decizii anterioare, din 2010 și 2016, în care a atras atenția legiuitorului privind oportunitatea „eliminării dreptului persoanelor asimilate de a beneficia de pensia de serviciu a magistraților, în măsura în care nu li se impune respectarea aceluiași statut restrictiv de drepturi”.

În măsura în care de la an la an au fost adăugate noi categorii care beneficiau de pensii speciale, CCR atrage atenția că legiuitorul „diluează conceptul de magistratură”, îndepărtându-se astfel de scopul reglementării inițiale. Nu în ultimul rând, CCR atrage atenția că și modul în care sunt calculate aceste pensii speciale ridică semne de întrebare, în condițiile în care ele se calculează ca procent din salariul brut (inclusiv sporuri sau alte venituri salariale anterioare) din ultima lună ca salariat.

Istoria pensiilor speciale arată că reglementarea s-a dezvoltat de la un drept de care inițial au beneficiat doar magistrații la unul care a fost extins la tot mai multe categorii speciale. Ideea unor pensii de serviciu, care să nu se calculeze pe baza contributivității, apare în 1997, în timpul Guvernului Ciorbea, atunci când magistrații încep să beneficieze de aceste pensii, reprezentând 80-100% din ultimul salariu net și de care beneficiau doar magistrații cu o vechime de 25 de ani. Guvernul Năstase schimbă apoi modul de calcul, pensia specială fiind acum, ca procent, 80-100% din ultimul salariu brut, adică sunt luate în calcul toate sporurile și bonusurile existente în ultima lună de activitate.

Apoi, între anii 2003 și 2008, sunt introduse noi și noi categorii, beneficiare ale pensiilor speciale: întâi diplomații și lucrătorii din comerț exterior, apoi grefierii și arhivarii din sistemul judiciar, parlamentari, aviatori și mecanicii de zbor, iar în final și angajații Curții de Conturi.

Trebuie subliniat că decizia recentă a CCR prin care a decis că legea prin care erau eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor a fost neconstituțională s-a bazat doar pe argumente extrinseci, și anume că parlamentarii nu au respectat procedura în acest caz.

Un simplu gest de retorică

Fostul ministru USR Claudiu Năsui este de părere că cea mai bună dovadă că social-democrații nu doresc de fapt eliminarea acestor pensii speciale este faptul că tot continuă să amâne eliminarea pensiilor speciale pentru primari în speranța de a le trece în an electoral. Potrivit acestuia, în acest moment, pensiile speciale reprezintă un efort bugetar de 11 miliarde de lei.

„Vorbim de un efort bugetar pentru aceste pensii speciale de 11 miliarde pe acest an, o sumă care tot crește de la lună la lună. Și asta fără pensiile speciale ale primarilor, care se tot prorogă – nu vor să anuleze legea. Asta ar fi ușor de făcut, nu e un drept câștigat, nu e nimic, pur și simplu nu intră în vigoare pentru că o tot amână. Și o să vedem că atunci când vine anul electoral nu o vor mai amâna, pentru că atunci vor avea nevoie de primari să tragă pentru ei. Iar ca impact bugetar vorbim de 800 de milioane de lei, pentru că primesc pensii speciale toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene din urmă, toți”, a declarat, pentru FANATIK, fostul ministru USR, partid care acum susține introducerea unor praguri pentru a nu mai exista pensii lunare de peste 70.000 de lei, iar pentru magistrați plafonarea acestora la ultimul salariu.

Pe de altă parte, comentatorii politici sunt de părere că ceea ce fac social-democrații în acest moment este un simplu gest de retorică, subliniind că un partid aflat la guvernare nu vine cu idei de lege lansate pe holurile Parlamentului ci cu propuneri concrete.

„Ce face domnul Ciolacu este un gest de imagine. În momentul de față și în actuala criză, nu știu dacă ei vor să fie la guvernare și să dea și premierul pe finalul mandatului, pentru că, în acest moment, scumpirile încă nu au efecte sociale. Că a mai avut lumea una alta, a venit vara, e cald slavă cerului, nu se consumă chiar atât de mult, mai o salată, mai o nu știu ce, efectele grave se vor vedea și mai mult la toamnă și mai ales la iarnă.

El încearcă să sugereze că fac tot posibilul ca să reducă costurile de trai în România, însă, în mod evident, este doar un mesaj pentru electoratul său. Este un joc de imagine pentru că el știe că șansa să se ocupe cineva de pensiile speciale, să le taie, să le reducă într-o formă sau alta este minimă. Din punctul ăsta de vedere nu există voință politică nici măcar la PSD, nu mai spunem că ea nu există în general la partidele politice. A venit domnul Ciolacu cu o propunere legală, concretă? El a ieșit public și ne-a spus că „ar trebui” – e un gest la mișto. Dacă era serios venea cu o propunere concretă pe care o dezbătea public. E la fel cu impozitul progresiv. Ne spune că-l vrea dar nu vine în schimb cu nicio propunere concretă. Sigur, asta ar lovi direct electoratul PNL, dar dacă ar exista o propunere serioasă ar veni cu un proiect pe care să-l discutăm, altfel avem un simplu gest de retorică”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Alfred Bulai.

Un alt motiv pentru care politicienii ar putea avea ezitări în a tăia pensiile de serviciu de la celelalte categorii cu excepția magistraților ar sta în faptul că aceste funcții au devenit beneficiile rezervate clientelei de partid. Ministerul de Externe sau Curtea de Conturi fiind zone și instituții unde partidele își numesc tot felul de apropiați și rude, iar eliminarea pensiilor ar face aceste posturi mult prea puțin valoroase.

„PSD nu-și aduce aminte că el este partidul care a încerca și a reușit să-și creeze clientela partidului stat. Mă îndoiesc că acum social-democrații sunt deciși să taie aceste pensii când au avut zeci de ocazii să o facă până acum. Măcar pentru anumite categorii și grupuri de interese care au fost băgate în categoria specialilor pe sub preș. Vorbim de tot felul de instituții publice unde fiecare și-a angajat o rudă, o cunoștință, a tăia aceste pensii înseamnă a tăia din avantajele acestor posturi. Să ne uităm câte rude sunt și la Ministerul de Externe, e o adevărată urzeală a clanurilor, o bătaie între familii pe aceste posturi. La un moment dat s-a încercat introducerea unei reguli, să nu mai fie soț-soție la aceeași ambasadă, însă s-a trecut repede peste.

Cum să tai de la Curtea de Conturi? Păi să nu uităm cine a aterizat la conducerea acestei instituții, Niculae Bădălău, fost senator PSD ajuns vicepreședinte al Autorității de Audit la Curtea de Conturi. Vorbim de clanuri ce parazitează societatea modernă, și asta este România, o oligarhie a familiilor, a încrengăturilor, a cumetrilor. Să nu uităm cum practica Dragnea acest tip de guvernare. Avea grupul Teleorman acolo, unde îi nășise el pe toți”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.