Marii latifundiari nu renunță la pământul țăranilor. Legea arendei, depusă din nou la Parlament

După ce la începutul acestei luni CCR a declarat neconstituțională Legea arendei, un grup de parlamentari ai PSD au depus din nou la Parlament proiectul de lege, într-o formă aproape neschimbată față de cea inițială. Proiectul impune micilor proprietari de pământ să arendeze terenurile pe care le dețin pentru o perioadă minimă de 7 ani, ceea ce ar echivala cu aservirea lor față de arendașii care vor putea dicta prețurile de pe piață.

Legea arendei, reluată de PSD în aceeași formă

Proiectul este susținut de către PSD, iar printre inițiatori figurează ministrul Agriculturii Florin Barbu, președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților Adrian Chesnoiu, precum și parlamentari social-democrați direct interesați în adoptarea sa, precum secretarul general al PSD, senatorul Paul Stănescu, senatorul Siminica Mirea și deputatul Nicu Niță, toți trei cu afaceri în domeniul agricol.

Precedenta încercare a lor de a limita indirect prețul la care micii proprietari de pământ își arendează terenurile către marii fermieri a fost stopată de către Curtea Constituțională. Însă CCR a declarat legea neconstituțională doar pe considerente care țin de procedura de adoptare, întrucât actul normativ a fost adoptat de Parlament ca lege ordinară, deși are caracter organic. În consecință, cei de la PSD reiau parcursul legislativ al legii într-o formă identică, de data asta cu procedura corectă.

Legea arendei își are începuturile în aprilie 2022, când un grup de parlamentari PSD, cărora la vremea respectivă li s-au alăturat și doi liberali, au depus proiectul care prevedea impunerea unei durate minime pentru arendarea terenurilor agricole de minim 10 ani, iar în cazul în care arendatorul moare – o situație frecventă din cauza populației îmbătrânite din mediul rural – urmașii acestuia ar fi obligați să mențină contractul de arendare până la împlinirea termenului de 10 ani.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Atât în proiectul inițial, cât și în cel nou, justificarea din expunerea de motive era identică: „Durata minimă obligatorie se impune ca urmare a dreptului, cât și a obligației arendașului de a investi în terene, ori orice investiție se face într-un context de stabilitate, fiind imperios necesară o perioadă de amortizare a investițiilor. Astfel, se urmărește dezvoltarea în domeniul agriculturii, ori dezvoltarea este condiționată de accesarea de fonduri europene, de contractarea creditelor bancare, de investiții pe termen mediu și lung.”

În comisiile parlamentare, durata minimă a fost redusă la 7 ani, iar în iunie 2023 proiectul a fost adoptat și în Camera Deputaților, forul decizional. Numai că împotriva legii au fost depuse la CCR două sesizări de neconstituționalitate, una de către președintele Klaus Iohannis, cealaltă de către parlamentari din USR și Forța Dreptei a lui Ludovic Orban. Decizia Curții Constituționale a venit pe 3 octombrie când legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei. „Curtea a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, anunța CCR într-un comunicat de presă.

Arendașii se leagă de glia țăranilor

Cum judecătorii Curții Constituționale s-au pronunțat doar pe procedura de adoptare a legii, fără să analizeze obiecțiile de constituționalitate legate de conținutul propriu-zis, inițiatorii s-au grăbit să depună un nou proiect, cu un conținut identic, singura modificare fiind reducerea termenului de arendare de la 10 la 7 ani, prevedere oricum introdusă în timpul procedurii parlamentare. Iar graba nu surprinde ținând seama că la mijloc sunt foarte mulți bani pe care îi vor câștiga marii latifundiari, preponderent cu conexiuni politice în PSD, întrucât prin impunerea unor termene lungi de arendare vor putea să perturbe în favoarea lor mecanismul cererii și ofertei, perdanții fiind micii proprietari de terenuri care își suplimentează veniturile cu arenda primită pe terenurile date fermierilor.

Legea arendei este în esență o modificare a Codului Civil în ceea ce privește arendarea bunurilor agricole. În momentul de față, Codul lasă posibilitatea arendării pe durată nedeterminată, cu obligația ca proprietarul terenului să lase arendașul să termine de recoltat ce a semănat, iar pentru un contract cu durată determinată este obligatorie notificarea cu cel puțin un an înainte privind intenția proprietarului de a nu prelungi contractul. Mecanismul permite proprietarilor, de obicei țărani în vârstă cu mici suprafețe de pământ, să caute ofertele cele mai convenabile din partea fermierilor în ce privește nivelul arendei în bani sau al produselor primite.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Impunerea unei durate lungi, de minim 7 ani, pentru contractele de arendare reprezintă o formă stranie de servitute feudală, prin care nu țăranul este legat de glie, ci arendașul se leagă de glia țăranului, iar asta în condițiile alese de primul. Practic, un țăran nu va mai putea dispune de bunul său pe o perioadă de 7 ani, indiferent de variațiile de pe piața arendei, fiind pus în imposibilitate de a alege între oferte care să-l ajute să-și crească veniturile. De altfel, întregul mecanism al pieței va fi perturbat întrucât accesul la aceasta al micilor fermieri care vor să-și construiască o afacere va fi îngreunat întrucât nu vor avea acces la terenuri pe care să le lucreze, chiar dacă au utilajele necesare.

Beneficiarii vor fi marii latifundiari care deja au luat suprafețe mari în arendă. Ei își vor consolida poziția și în raport cu statul român, întrucât unii dintre ei au arendat terenuri din domeniul public, de la Agenția Domeniilor Statului. Justificarea că arendarea pe termen lung protejează investițiile arendașilor și contribuie la comasarea exploatărilor agricole nu rezistă la o analiză a contextului în care a fost inițiată legea.

Micii proprietari, victime colaterale într-un război mai mare

Informația privind Legea arendei a apărut inițial pe site-ul de specialitate agrointel.ro unde a fost publicată și expunerea de motive a proiectului, expunere în care se regăsea următoarea frază: „În România există o nouă categorie de investitori, neimplicați în mod tradițional în sectorul agricol, alcătuită din traderi individuali și fonduri de investiții”. Practic, fermierii aflați deja pe piață se temeau de concurență, lucru arătat și de președintele Asociației Forța Fermierilor, Vlad Macovei, într-un editorial apărut în aceeași publicație.

„Conform informațiilor mele, provenind de la mai multe surse din piață, fondurile de investiții speculative au, în acest moment, mai degrabă tendința să vândă terenuri din portofoliu din cauza prețului bun pe hectar în mai multe zone din țară. În aceste condiții, o parte dintre reprezentanții speculatorilor imobiliari vor să pună presiune pe preț prin „amenințarea” cu mutarea terenului de la un fermier la altul, crescând artificial prețul arendei. O perioadă minimă obligatorie a contractului de arendă ar „domoli” această tendință negativă”, scria Macovei.

În acest război al latifundiarilor cu fondurile de investiții, victimele vor fi micii proprietari care nu dispun nici de banii, nici de avocații fondurilor, puterea lor de negociere cu arendașii devenind aproape nulă dacă nu vor putea să dea pământul în arendă pe mai puțin de 7 ani.

Influența la nivel politic a marilor latifundiari este arătată și de o declarație făcută, la postul public de televiziune, de către președintele Comisiei de agricultură a Camerei, Adrian Chesnoiu, cu o săptămână înainte de decizia CCR. „Ce este totuși un pic îngrijorător este faptul că s-a observat în ultima perioadă o majorare a anunțurilor de vânzare a fermelor agricole, nu doar a terenurilor. Aici cred că trebuie să fim foarte atenți din nou să nu repetăm din greșelile trecutului, să ne trezim că, știți, am avut acea perioadă în care s-au vândut terenurile”, spunea Chesnoiu, anunțând că Legea arendei va fi reluată dacă decizia Curții este nefavorabilă.

Că legea este favorabilă cartelului latifundiarilor este arătat și de o altă prevedere a actului normativ legată de subarendare. Actualmente, aceasta este interzisă de Codul Civil, însă proiectul depus o permite dacă este vorba de schimbul de utilizare a terenului între arendași. Această modificare va permite ca un fermier să ia în arendă terenuri în zone în care nu deține utilaje sau alte terenuri în arendă și apoi să lase un alt fermier, tot arendaș, să-l lucreze la schimb cu un teren într-o zonă care să-i convină. La prima vedere pare o modificare irelevantă din moment ce rezultatul este același, anume că pământul este lucrat. Însă măsura i-ar stimula pe arendașii de pe piață să convină asupra prețului de arendare, iar un țăran nemulțumit de arendașul precedent să se trezească în situația în care tot acesta îi lucrează pământul, chiar dacă a mutat legal terenul la alt arendaș.

O nouă sesizare la CCR, foarte probabilă

În condițiile în care decizia CCR a fost una legată doar de procedura de adoptare, iar Legea arendei în a doua formă este identică cu primul proiect, este probabil să se ajungă din nou la Curtea Constituțională care, de astă dată, va trebui să examineze și obiecțiile de neconstituționalitate făcute pe conținut. Iar din textele celor două sesizări făcute anterior reiese clar că obiecțiile rămân valabile și în a doua formă a legii.

„Sarcina impusă arendatorului este una inadecvată și disproporționată în raport cu scopul urmărit – asigurarea unei stabilități a investițiilor realizate de către arendași. Acest aspect este susținut și de faptul că doar o parte a contractelor de arendare vizează suprafețe mari, investiții realizate de către arendași care își desfășoară activitatea cu privire la suprafețe întinse de teren”, se spunea în sesizarea făcută de Klaus Iohannis.

Cei de la USR și Forța Dreptei denunțau explicit interesele unor parlamentari PSD în adoptarea acestei legi. „Prin efectul acestei legi, piaţa agricolă va fi blocată în privinţa noilor fermieri care vor dori să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii”, se arăta într-un comunicat comun al celor două partide.