Sursele alternative de energie reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a salva mediul poluat de produsele provenite din arderea benzinei, motorinei și chiar metanului sau propanului.
Hidrogenul este mult mai sigur în acest sens. Însă dacă marii producători auto nu se grăbesc să treacă la producția de vehicule cu combustibil pe bază de hidrogen, cercetătorii români au creat o maşină cu acest tip de propulsie, încercând să convingă şi guvernul să investească în tehnologii nepoluante.
Aproape toate modelele de maşini care au la bază hidrogenul sunt doar sub formă de concept și doar câteva sunt produse în serie. În ceea ce priveşte prototipul românesc, acesta a fost construit la Institutul de Cercetare pentru Tehnologii Izotopice din Râmnicu Vâlcea.
Totuşi, pentru folosirea lui practică, pe şosele, este nevoie de o reţea de staţii de încărcare cu hidrogen, cum au deja ţări precum Germania sau Franţa. Vehiculele alimentate cu hidrogen sunt mai greu de alimentat decât vehiculele convenționale. Alimentarea se realizează cu gaz în stare comprimată sau lichefiată.
“Nu poluează cu absolut nimic. Hidrogenul intră în pilă, se descompune în curent şi apă şi nu avem poluare absolut deloc. În priumul rând, trebuie să avem staţii de încărcare de hidrogen şi după aceea se vor vinde şi maşini.
Sunt deja pe piaţă maşini care se vând. Germania are 164 de staţii de încărcare de hidrogen”, a explicat, pentru observatornews.ro, Alin Corbu, director ICSI Vâlcea.
Timpul de realimentare cu hidrogen este de aproximativ cinci minute. Un astfel de plin cu hidrogen ar costa 300 de lei şi ar fi suficient pentru 600 de kilometri, adică distanţa pe care ar parcurge-o un vehicul de la Bucureşti la Timişoara.
“Tot ce vrem să facem astăzi este să-l apropiem de aplicaţiile domestice şi să-l folosim ca şi combustibil alternativ, un combustibil ecologic pentru viitor”, spune şi Horia Necula, prorector al Universităţii Politehnica din Bucureşti.
Designul de realimentare cu hidrogen include un electrolizor, sisteme de purificare și stocare a hidrogenului, un compresor (în cazul în care combustibilul este în stare gazoasă) și un dozator care distribuie hidrogen către consumatori. Mai mult, la stațiile de dimensiuni mici și mijlocii, gazul poate fi produs atât prin electroliza apei, cât și prin reformarea catalitică a hidrocarburilor – proces realizat la o temperatură de aproximativ 500 de grade și o presiune de până la 4 MPa.