Noua lege a salarizării, după criteriile PNRR. Care vor fi bugetarii care ar avea cel mai mult de pierdut

Guvernul a încercat să-i convingă pe profesori să pună capăt grevei generale promițându-le că viitoarea lege a salarizării în sectorul public le va fi una favorabilă. Această lege este una din obligațiile asumate de către statul român prin PNRR însă Planul nu dă nicio garanție cadrelor didactice că vor avea lefuri mai mari. În schimb, unele categorii de bugetari vor avea în mod cert de pierdut de pe urma noii reglementări.

Trei obligații asumate prin PNRR

Legea 153/2017 urmează să fie înlocuită de o nouă reglementare după numai șase ani de aplicare, termenul-limită fiind fixat, prin PNRR, până la jumătatea acestui an. Este probabil ca termenul să fi depășit întrucât Guvernul a anunțat că proiectul urmează să fie finalizat abia în iulie, iar din toamnă să intre în procesul legislativ al Parlamentului.

Noua lege a salarizării este menționat în Componenta 14  – Buna guvernanță din PNRR, însă Planul nu detaliază prea mult această reformă, fiind menționate doar trei principii pe care viitoarea reglementare trebuie să le respecte: un nivel mai mare al echității salarizării, tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit. Însă PNRR conține suficiente elemente încât să pună pe gânduri o parte din angajații statului:

„Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor va fi sustenabilă din punct de vedere bugetar și se va baza pe:
– revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare;
– reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;
– revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază.”

Digi24.ro

Sfânta Maria Mică 2024 - tradiții și obiceiuri. Ce nu e bine să faci astăzi

Primul punct, revizuirea coeficienților de ierarhizare, poate avea rezultate incerte pentru orice familie ocupațională, fie pozitive, fie negative, în funcție de cum va calibra Guvernul importanța funcțiilor sau care va fi rezultatul negocierilor cu sindicatele, fiind greu de anticipat de pe acum configurația finală a legii.

Amenințare pentru dezmățul bugetar din primării

Însă al doilea punct va anula o prevedere îndelung criticată a actualei legi, anume dreptul administrațiilor locale de a-și fixa singure nivelul salariilor, în funcție de niște praguri destul de laxe menționate în lege. În funcție de salariul minim brut pe economie și de mărimea localității s-au stabilit niște niveluri maxime ale salariilor pe care le pot primi primarii și viceprimarii, în timp ce pentru angajații primăriilor singura regulă pe care trebuie să o respecte consiliile locale este ca cel mai bine plătit funcționar să nu aibă un salariu mai mare decât viceprimarul.

Aceste limite vag fixate au făcut ca primăriile să dea lefuri disproporționat de mari prin comparație cu veniturile pe care le obțineau sau cu funcțiile echivalente din administrația centrală a statului. Sunt frecvente situațiile în care muncitorii necalificați ai unor primării să câștige mai mult de 3.000 de lei net pe lună, în timp ce un profesor debutant, cu studii superioare de lungă durată, are doar 2.400 de lei.

Reintroducerea grilei de salarizare în administrația locală va face ca salarizarea în acest domeniu să fie aceeași pentru funcțiile similare din restul aparatului de stat. Acest lucru poate avea două consecințe: fie salariile din primării vor fi drastic reduse, fie vor rămâne înghețate la nivelul actual pentru multă vreme, până când vor fi ajunse din urmă de salariile din aparatul de stat.

Digisport.ro

FOTO E scandal! A câștigat aurul la Paris cu un record, dar organizatorii i-au luat medalia din cauza gesturilor făcute

PNRR reduce nivelul sporurilor

Și al treilea punct, un nou sistem de acordare a sporurilor, este de natură să creeze temeri, mai ales în rândul bugetarilor de lux. Prin Legea 153/2017, sporurile nu pot depăși 30% din masa salarială de care beneficiază o instituție. Acest lucru poate crea inechități între angajații aceleiași instituții, întrucât unii pot primi sporuri mai multe sau mai mari decât alții, cu condiția ca procentajul de 30% din masa salarială să fie respectat.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat în urmă cu aproape o lună, că pe viitor sporurile nu se vor acorda ca procent din masa salarială, ci ca procent raportat la salariul de bază. În plus, acest procent scade de la 30 la 20%. „Avem procentul de 20 maxim bugetarilor, avem maxim. Putem să avem o sută de sporuri, poate este un exemplu deplasat, vom avea un plafon la salariu de bază, nu la fondul de salarii”, a spus Boloș, la Realitatea Plus.

O altă problemă cu sporurile este legată de faptul că se alocă inegal, fiind situații în care același spor se acordă la niveluri diferite, în funcție de instituția în care lucrează un angajat sau altul. De exemplu, salariații de la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat primesc 25% pentru lucrul cu informații clasificate, însă același spor este de numai 15% la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Agenția Națională pentru Integritate și Consiliul Concurenței.

Cerințe de competență pentru angajații statului

În PNRR, mai există o obligație asumată de către România, care se referă la calitatea aparatului de stat. „Este avut în vedere creșterea prestigiului funcției publice şi îmbunătățirea imaginii funcționarilor publici privind calitatea serviciilor publice oferite beneficiarilor prin promovarea meritocrației şi a unui management unitar al resurselor umane pe parcursul carierei în funcția publică precum și asigurarea unui sistem de recrutare transparent și incluziv pentru administrația publică, bazat pe competențe și în corelare directă cu necesitățile/nevoile instituționale de resurse umane identificate”, se spune în PNRR.

În tabelul cu jaloane și ținte din PNRR, acest obiectiv ar urma să fie atins la finele anului 2025, odată cu intrarea în vigoare a unei legi care ar urma să fixeze un cadru de competențe pentru fiecare angajat al statului, concomitent cu un mecanism de evaluare a acestor competențe. Noul cadru legislativ ar urma să reglementeze și modul în care se fac angajările la stat.