O nouă metodă de înșelăciune în România. Atacatorii cibernetici au găsit scheme prin care reușesc să păcălească oamenii, iar apoi să îi lase fără bani. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează cu privire la acest nou tip de înșelăciune.
Vorbim de fraudele cu investiții (investment frauds), care au căpătat amploare în România. În această categorie intră tranzacțiile cu acțiuni fictive, criptomonedele inexistente, schemele piramidale sau produsele financiare fictive. În general, escrocii promit victimelor că se vor îmbogăți rapid.
Însă, în realitate acest lucru nu se întâmplă. Ba chiar, oamenii păcăliți sunt lăsați cu buzunarele goale. ”Investiţiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creştere a dat naştere şi unui fenomen periculos: fraudele cu investiţii.
Aceste fraude pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale şi visurile spulberate”, atenționează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
Potrivit specialiștilor în securitate cibernetică, de cele mai multe ori, victimele accesează diverse reclame postate pe rețelele de socializare privind servicii de investiție financiară. Ulterior, își lasă datele de contact pe anumite formulare.
Odată făcuți acești pași, oamenii sunt contactați de persoane necunoscute, care folosesc numere de telefon românești sau din Marea Britanie. Apoi, victimele se lasă convinse să investească sume mici, la început, pe diverse platforme online.
„Investiţia constă în achiziţionarea de cryptomonede şi transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori. Sumele respective apar apoi in contul victimei deschis pe acele platforme de investiţii”, adaugă DNSC.
În cele din urmă, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe telefon sau laptop anumite aplicații, precum Team Viewer sau Anydesk. Prin intermediul acestora, ei pot controla de la distanță dispozitivele păgubiților. Escrocii le spun că instalarea lor este necesară pentru acordarea suportului tehnic.
În acest fel, atacatorii au acces la datele personale și bancare ale victimelor. Apoi, sunt folosite în diverse infracțiuni, precum spălare de bani, transferuri bancare frauduloase, crearea de conturi pe site-uri de tranzacționare crypto-monede sau contractarea de credite online.
Totodată, oamenii ajung să trimită sume mari de bani, în valoare de zeci de mii de euro, fiind convinse că investițiile vor fi mai profitabile. Însă, atunci când doresc să retragă sume de bani, atacatorii găsesc pretexte și nu permit păgubiților să facă acest lucru.
„Autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanţii transferuri, amenzi etc”.
Au fost sesizate și situații în care atacatorii s-au folosit de imaginea unor companii cunoscute listate la bursă, cum ar fi Hidroelectrica sau Transgaz, pentru a păcăli oamenii în acest sens.