Poluarea cu plastic, din nou în dezbatere. Negociatori din 175 de țări se întâlnesc, începând de luni, 29 mai, la Paris, în încercarea de a face progrese în vederea încheierii unui tratat istoric care să pună capăt poluării cu plastic. Există însă două tabere opuse: cei care cer o limitare a producției de plastic și cei care, susținuți de industria petrochimică, sunt în favoarea reciclării ca soluție. Dincolo de problemele de mediu, proliferarea plasticului reprezintă, de asemenea, un pericol real pentru sănătatea publică. Numeroase studii au arătat că microplasticele au fost detectate în sânge, în laptele matern și chiar în placentă.
Un pas mai aproape de eradicarea acestui flagel? Luni, se deschide la Paris o sesiune de cinci zile de discuții intense, în încercarea de a face progrese în vederea încheierii unui tratat care să pună capăt poluării cu plastic. În prezent, lumea produce de două ori mai multe deșeuri de plastic decât în urmă cu 20 de ani. În total, în fiecare an se produc 460 de milioane de tone de plastic. Între 4,8 și 12,7 milioane de tone din această cantitate ajung în oceane, care ar putea conține mai mult plastic decât pește până în 2050. Microplastice au fost găsite chiar și pe vârful muntelui Everest, la o altitudine de 8.442 de metri. Și mai sunt multe de așteptat: producția de plastic s-ar putea tripla din nou până în 2060 dacă nu se ia nici o măsură.
Reprezentanții a 175 de națiuni cu ambiții divergente se întâlnesc la sediul UNESCO pentru a doua din cele cinci sesiuni ale Comitetului internațional de negociere, în încercarea de a ajunge la un acord istoric care să acopere întregul ciclu de viață al plasticului. ONG-uri, precum și reprezentanți ai companiilor din sectorul plasticului, spre regretul ecologiștilor, vor fi, de asemenea, prezenți pentru a urmări dezbaterile.
În urmă cu puțin peste un an, la Nairobi (Kenya), s-a ajuns la un acord de principiu pentru a pune capăt poluării cu plastic în întreaga lume, cu scopul de a elabora un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic sub egida Națiunilor Unite, până la sfârșitul anului 2024. Un summit cu miniștri sau reprezentanți din 60 de țări a fost organizat sâmbătă de Franța la Paris, pentru a da un impuls negocierilor. „Dacă nu acționăm, până în 2050 va exista mai mult plastic decât pește în oceane”, a declarat ministrul francez de Externe, Catherine Colonna.
„Lupta împotriva poluării cu plastic ne va ușura viața, atât în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, cât și în ceea ce privește conservarea oceanelor și a biodiversității”, a subliniat Christophe Bechu, ministrul francez al Tranziției ecologice. Miza este importantă, având în vedere că producția anuală a crescut de peste două ori în 20 de ani, ajungând la 460 de milioane de tone. Aceasta s-ar putea tripla din nou până în 2060 dacă nu se iau măsuri, scrie France 24.
Or, două treimi din această producție mondială are o durată de viață scurtă și devine un deșeu care trebuie gestionat după una sau mai multe utilizări. 22% din deșleuri sunt abandonate (sub formă de gropi de gunoi necontrolate, incinerare în aer liber sau deversare în mediul înconjurător) și mai puțin de 10 % sunt reciclate. „Trebuie să fim atenți ca problema reciclării să nu înlocuiască dezbaterea privind reducerea producției de plastic”, a avertizat Christophe Bechu. „Există un consens asupra mizelor și voința de a acționa”, a declarat pentru Diane Beaumenay-Joannet, șefa departamentului de advocacy al ONG-ului Surfrider Foundation. Ea s-a declarat „mai degrabă optimistă că se fac progrese în ceea ce privește un proiect de tratat”, dar a estimat că „conținutul exact al obligațiilor va fi complicat, în special în ceea ce privește reducerea producției”.
Această reducere este susținută de Coaliția „High Ambition”, condusă de Rwanda și Norvegia și formată din cincizeci de țări, printre care Uniunea Europeană, Canada, Chile și, pentru prima dată în câteva zile, Japonia. Speranța este de a „pune capăt poluării cu plastic până în 2040”. Dar alte națiuni sunt mai reticente, insistând asupra reciclării și a unei mai bune gestionări a deșeurilor: este cazul în special al Chinei, al Statelor Unite, al Arabiei Saudite și, în general, al țărilor OPEC, care doresc să își protejeze industria petrochimică.
Dezbaterile sunt, de asemenea, impregnate de chestiunea relațiilor Nord-Sud, cu probleme legate de „ajutorul pentru dezvoltare, schimbul de tehnologie și finanțare”, subliniază Diane Beaumenay-Joannet. „Țările dezvoltate sunt cei mai mari consumatori, sunt cele care poluează cel mai mult, dar și cele care își fac produsele în alte țări și își trimit deșeurile în alte țări”, subliniază ea.
Materialele plastice, produse din petrochimie, sunt peste tot: în ambalaje, fibre de îmbrăcăminte, materiale de construcție, instrumente medicale. Poluarea cu plastic este un fenomen global. Deșeuri de toate mărimile pot fi găsite pe fundul oceanelor, pe banchizele de gheață, în stomacul păsărilor și chiar pe vârfurile munților. Microplasticele au fost detectate în sânge, în laptele matern și în placentă. De asemenea, plasticul reprezintă o problemă pentru rolul său în încălzirea globală: în 2019, acesta a reprezentat 1,8 miliarde de tone de gaze cu efect de seră, adică 3,4 % din emisiile globale, o cifră care ar putea mai mult decât să se dubleze până în 2060, potrivit OCDE.
După summit-ul de la La Nairobi, în 2022, 175 de țări au ajuns la un acord de principiu pentru a pune capăt poluării cu plastic, cu ambiția de a elabora un tratat cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) până la sfârșitul anului 2024. De atunci, și alte țări s-au alăturat După discuțiile tehnice din Uruguay de la sfârșitul anului 2022, Parisul găzduiește acum de luni până vineri cea de-a doua dintre cele cinci sesiuni de negociere. Dar negocierile se anunță tensionate.
Țările care au participat la prima rundă de negocieri din Uruguay sunt în dezacord în ceea ce privește contururile acordului, și anume dacă să limiteze producția de plastic, să elimine treptat anumite tipuri de plastic sau să armonizeze normele la nivel mondial. Națiuni precum China, India și Statele Unite sunt mai reticente, insistând mai degrabă asupra reciclării și a unei mai bune gestionări a deșeurilor decât asupra măsurilor de reducere a producției. De asemenea, acestea preferă planurile naționale în locul unuia global. Alte trei sesiuni de negociere sunt programate de acum până la sfârșitul anului 2024, înainte de conferința diplomatică pentru adoptarea tratatului, așteptată în 2025.
Într-un mesaj video adresat participanților summit-ului de la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut „să se pună capăt unui model globalizat și nesustenabil” de producție și consum de plastic. „Dacă nu facem nimic, generarea de deșeuri de plastic se va tripla din nou până în 2060. Poluarea cu plastic este o bombă cu ceas care deja ticăie”, a declarat președintele francez adresându-se repzentanților a 175 de națiuni reuniți până vineri la sediul UNESCO.
Potrivit șefului statului, „trebuie să punem capăt o dată pentru totdeauna modelului global nesustenabil care constă în producerea de plastic în China sau în țările OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și apoi în exportul acestuia sub formă de deșeuri către țările în curs de dezvoltare, care sunt mai puțin echipate în ceea ce privește sistemele de tratare a deșeurilor”.
„Obiectivul principal trebuie să fie reducerea producției de noi materiale plastice și interzicerea cât mai curând posibil a celor mai poluante produse – cum ar fi materialele plastice de unică folosință – și a celor care sunt cele mai periculoase pentru sănătate”, a explicat președintele. În timp ce „doar 15% din plastic este reciclat la nivel mondial”, „100% din materialele plastice introduse pe piață mâine trebuie să fie complet reciclabile”, a continuat Macron, pledând pentru încetarea poluării cu plastic până în 2040. „Trebuie, de asemenea, să ne oferim mijloacele de a inova mai mult și mai repede pentru a înlocui plasticul cu alternative cu adevărat ecologice”. În plus, președintele a estimat că „trebuie să împărtășim mai eficient soluțiile și tehnologiile și să asigurăm solidaritatea cu țările cele mai sărace”.