Premierul Marcel Ciolacu vrea să finanțeze Mitropolia Basarabiei. Războiul din Ucraina a divizat și creștinii ortodocși din Moldova

Premierul Marcel Ciolacu și liderul deputaților PSD Alfred Simonis au depus la Parlament un proiect de lege prin care suma de 2.000.000 de euro ar urma să fie acordată anul către Mitropolia Basarabiei, care funcționează în cadrul Patriarhiei Ortodoxe de la București. Ajutorul survine în contextul în care credincioșii din Republica Moldova sunt afiliați la două mitropolii concurente, dintre care una este afiliată Patriarhiei de la Moscova, fiind o situație similară celei din Ucraina.

Mitropolia Basarabiei, persecutată ani de zile de guvernanții de la Chișinău

„Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatul de Stat pentru Culte, o sumă în lei, echivalentă cu 2 milioane euro, pentru Mitropolia Basarabiei, Republica Moldova, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române”, prevede primul articol al proiectului de lege inițiat de către primul-ministru.

Asistența financiară este mai mult decât un sprijin acordat de stat unui cult, având totodată și o pronunțată tentă geopolitică. Ca și în Ucraina, ortodocșii basarabeni sunt împărțiți în două biserici distincte. Una este afiliată patriarhiei de la Moscova, susținătoare necondiționată a lui Vladimir Putin și a războiului declanșat de acesta în Ucraina, iar cealaltă Bisericii Ortodoxe Române, care a fost critică la adresa patriarhului rus Kirill.

Imediat după proclamarea independenței Moldovei, în august 1991, în interiorul clerului ortodox s-au format două tabere. Una era condusă de către episcopul de Bălți, Petru Păduraru, care susținea reînființarea Mitropoliei Basarabiei în subordinea Patriarhiei Române, așa cum a existat până la ocuparea Basarabiei de către URSS, iar cealaltă de către arhiepiscopul Chișinăului, Vladimir Cantarean, care pleda pentru menținerea bisericilor ortodoxe din Moldova sub jurisdicția canonică a Moscovei.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Disputa s-a manifestat chiar violent, episcopul Petru fiind alungat de la Bălți în 1992 în urma unui asalt al unor călugări înarmați cu bâte și al cazacilor transnistreni asupra reședinței episcopale. De asemenea, guvernele de la Chișinău au refuzat să recunoască Mitropolia Basarabiei, ci doar Mitropolia Chișinăului – Biserica Ortodoxă a Moldovei (BOM), care și-a obținut autonomia în cadrul Patriarhiei de la Moscova în 1992. Abia în 2002, Mitropolia Basarabiei a fost recunoscută oficial și numai după o decizie de condamnare a Republicii Moldova la CEDO.

Potrivit recensământului din 2014, dintre cei 2,5 milioane de ortodocși din Moldova, 65% sunt afiliați BOM, 25,2% Mitropoliei Basarabiei, iar restul aparțin de parohii aflate în subordinea directă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Chiar și după recunoașterea oficială, Mitropolia Basarabiei a avut o relație încordată cu decidenții politici de la Chișinău. Astfel, președintele Vladimir Voronin afirma, în 2008, că mitropolia este „o unealtă a expansionismului românesc.”

Răsturnare de situație după începerea războiului

Lucrurile însă s-au schimbat după ce președinte al Moldovei a devenit Maia Sandu și, mai ales, după izbucnirea războiului ruso-ucrainean. Dacă Biserica Ortodoxă Română și, implicit, Mitropolia Basarabiei, au condamnat agresiunea rusă, poziția Bisericii Ortodoxe a Moldovei și a mitropolitului Vladimir, fost căpitan în flota URSS și avansat apoi colonel în rezervă de către autoritățile de la Chișinău în 1998, a fost mult mai ambiguă.

Abia după 40 de zile de la declanșarea ostilităților, BOM a emis un punct de vedere în care nu era condamnată explicit invazia, dar se recunoștea că este vorba de un război și nu de o „operațiune specială”, așa cum susținea Moscova, atât prin vocea președintelui Putin, cât și prin cea a patriarhului Kirill. „Ceea ce am văzut până acum este un război îngrozitor ce schilodește fără milă nu numai trupul, dar și sufletul. Încă din primele zile a războiului din Ucraina am specificat clar poziția noastră – suntem pentru pace şi împotriva războiului! Biserica Ortodoxă din Moldova a fost și este alături de refugiați și oferă toată asistența posibilă tuturor celor care au suferit în urma ostilităților”, se spunea în comunicatul din 6 aprilie 2022.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Totodată, erau condamnate pozițiile pro-ruse exprimate de către clerici din subordinea Mitropoliei Chișinăului. „Spre marea noastră întristare, am aflat despre câțiva clerici ai BOM, care în mod absolut nejustificat au îndemnat credincioșii la ură interetnică și dezbinare. Cazurile au fost documentate și vor fi sancționate conform canoanelor ecleziale la judecata bisericească”, preciza sursa citată.

Deteriorarea relațiilor cu puterea politică a bisericii ortodoxe aflate sub ascultarea Moscovei a fost accentuată și de vizita făcută la Moscova, în octombrie 2022, de către mitropolitul Vladimir. Acesta a oficiat, împreună cu clerici ruși, liturghii la mai multe biserici din oraș. Biroul de presă al Patriarhiei Ruse a anunțat că aceștia s-au rugat pentru „sfânta Rusie” și sănătatea președintelui Vladimir Putin, în schimb Mitropolia Chișinăului a negat acest lucru susținând că mitropolitul Vladimir s-a rugat pentru pace în lume.

Mitropolia afiliată Moscovei, pusă într-o situație delicată

Abia într-un mesaj prilejuit de un an de la declanșarea invaziei, mitropolitului Chișinăului a condamnat, în termen destul de vagi, războiul declanșat de Rusia. „Iubiți întru Hristos frați și surori din Ucraina, deja de un an de zile, țara voastră și inimile noastre ale tuturor sunt răvășite de un război crunt și nedrept, în care au fost pierdute nenumărate vieți omenești și au fost distruse fără milă atâtea și atâtea orașe și sate”, se spunea în mesajul publicat de Mitropolia Chișinăului.

De altfel, mitropolitul Vladimir a încercat să-și justifice poziția delicată în care se afla într-un interviu acordat în ianuarie 2023 pentru ediția română a Deutsche Welle. Întrebat fiind dacă nu simte vreun disconfort legate de faptul că trebuie să se roage pentru patriarhul Kirill, un susținător al războiului, mitropolitul a răspuns: „Greutăți sufletești am. Dar eu mă uit la păcatele mele și mă rog pentru conducerea și armata noastră. Dar în caz că, Doamne ferește, se extinde războiul spre noi – eu sunt obligat să binecuvântez armata noastră pentru a ne apăra țara.”

În același interviu, mitropolitul Vladimir recunoștea răcirea relațiilor cu puterea politică de la Chișinău, afirmând chiar că autoritățile din Transnistria și Găgăuzia acordă o mai mare atenție decât cele de la Chișinău. „Până nu demult era totul în regulă. Slujbele de la Catedrală erau transmise în direct la TV… Dar în ultima vreme ceva s-a întâmplat. Am fost dați la o parte de parcă nu am fi membri ai acestei societăți. Și asta din simplul motiv că noi, canonic, ne subordonăm Patriarhiei Moscovei”, spunea mitropolitul Vladimir.

În condițiile în care puterea de la Chișinău îi este din ce în ce mai ostilă, mitropolitul Vladimir ar putea avea o nouă problemă în cazul adoptării legii inițiate de Marcel Ciolacu. Nu doar că Mitropolia Basarabiei devine mai influentă politic, aceasta ar putea avea și resurse financiare mai mari, cu toate că numărul credincioșilor care-i sunt afiliați este mai redus.