Nava spațială americană Peregrine, un produs al companiei private Astrobotic Technology, nu va încerca să aterizeze pe suprafața lunii, așa cum era planificat. Problemele cu sistemul de propulsie au dus la o pierdere de combustibil, iar aeronava poate zbura controlat timp de maxim 40 de ore.
Prima misiune americană care urma să coboare pe suprafaţa Lunii, după mai bine de jumătate de secol, a fost abandonată la mai puțin de 24 de ore după decolare.
Primele probleme au început la doar câteva ore după ce Peregrine s-a separat de racheta Vulcan Centaur, constatându-se că nava spaţială s-a întors pe o traiectorie neprevăzută, iar panourile solare responsabile cu încărcarea bateriilor nu mai erau orientate către soare, nemaiputându-se astfel încărca.
Când echipa de manevră de pe Pământ a reușit să rezolve acea problemă, s-a dovedit că există o problemă cu sistemul de propulsie și că s-a înregistrat o pierdere critică de combustibil.
“Pierderea de combustibil a făcut ca propulsoarele de control al altitudinii (ACS) să funcționeze mult mai mult decât era de așteptat. Dacă propulsoarele continuă să funcționeze, credem că nava spațială ar putea rămâne cu fața spre Soare pentru aproximativ 40 de ore, o estimare bazată pe pierderea actuală de combustibil.
În acest moment, scopul este ca Peregrine să se apropie cât mai mult de Lună înainte ca aceasta să rămână fără energie”, a transmis compania Astrobotic, pe platforma X (Twitter). Asta înseamnă că problemele apărute au dus la abandonarea încercării de aterizare pe Lună, care era planificată pentru 23 februarie.
Racheta Vulcan Centaur a fost lansată din Florida luni dimineață, misiunea sa fiind de a transporta nava spațială Peregrine. Această misiune este prima încercare a SUA de a trimite o misiune pe suprafața lunii, după 1972, la sfârșitul programului Apollo. În același timp, momentul trebuia să marcheze începutul misiunilor Artemis, cu care NASA plănuia să trimită din nou oameni pe Lună până la sfârșitul acestui deceniu.
Peregrine, nava spațială numită după șoimul călător (Falco peregrinus), ar fi trebuit să ducă pe Lună diverse echipamente, precum roverul Iris, proiectat de studenții Universității Carnegie Mellon, cinci rovere mexicane lungi de 12 centimetri, capsule ale timpului din SUA și Germania, dar şi povești a 133 de scriitori.
Aselenizarea este un efort mult mai dificil decât cred mulți oameni. Deși SUA și Uniunea Sovietică au reuşit să trimită nave spațiale pe Lună în secolul al XX-lea, după anul 2000 doar China și India au reușit să facă acest lucru. Rusia a încercat să coboare o sondă la polul sud lunar în această vară, dar misiunea a eşuat, însă câteva zile mai târziu India și-a atins acest obiectiv.