News

Video. India a devenit prima putere spațială care a aselenizat la Polul Sud. Misiunea Chandrayaan-3 pe Lună a fost un succes

India a devenit a patra ţară care a reuşit să aselenizeze şi prima care a reuşit să coboare o sondă în zona Polului Sud lunar.
23.08.2023 | 16:33
Video India a devenit prima putere spatiala care a aselenizat la Polul Sud Misiunea Chandrayaan3 pe Luna a fost un succes
Chandrayaan-3 a aselenizat la Polul Sud lunar
ADVERTISEMENT

India a devenit prima putere spațială care a efectuat o aterizare controlată pe Polul Sud al singurului satelit natural al Pământului și a patra țară care a realizat vreodată o aselenizare. Până acum, doar SUA, China și fosta Uniune Sovietică au fost singurele națiuni care au efectuat aterizări controlate ale navelor lor spațiale pe Lună.

Misiunea este foarte importantă pentru studierea gheţii lunare

Misiunea Chandrayaan-3 promovează ambițiile spațiale ale Indiei și va extinde cunoștințele despre gheața de apă lunară, potențial una dintre cele mai valoroase resurse ale Lunii. Este o misiune văzută ca fiind cheia explorării lunare și a statutului țării ca putere spațială, cu atât mai mult cu cât vine la doar câteva zile după prăbușirea pe Lună a unui rover rusesc similar.

ADVERTISEMENT

Încă de la sfârşitul anilor anii ’60, înainte de prima aseleneizare a lui Apollo, oamenii de știință au speculat că ar putea exista apă pe Lună. Cu toate acestea probele aduse pe Pământ pentru analiză de către echipajele diferitelor misiuni păreau uscate, iar ideea a fost abandonată.

În 2008, cercetătorii de la Universitatea Brown au reexaminat acele mostre lunare cu o nouă tehnologie și au găsit hidrogen în granule minuscule de sticlă vulcanică. În 2009, instrumentul NASA de pe sonda Chandrayaan-1 a Organizației Indiane de Cercetare Spațială a detectat apă pe suprafața lunii.

ADVERTISEMENT

În același an, o altă sondă NASA care a explorat Polul Sud a găsit gheață sub suprafața Lunii, asta după ce o misiune anterioară NASA, Lunar Prospector, din 1998, a găsit dovezi că cea mai mare concentrație de gheață se află în craterele umbrite ale Polului Sud lunar.

Oamenii de știință sunt interesați într-atât de bucăţile vechi de gheață provenită din apă deoarece acestea ar putea oferi informații despre vulcanii lunari, materialul livrat pe Pământ de comete și asteroizi și despre originile oceanelor.

ADVERTISEMENT

Mai mult decât atât, dacă gheața provenită din apă există în cantități suficiente, aceasta ar putea fi o sursă de apă potabilă pentru explorarea lunară și ar putea ajuta la răcirea echipamentelor. De asemenea, poate fi descompusă pentru a produce hidrogen pentru combustibil și oxigen pentru misiuni de sprijinire a respirației pe Marte sau mineritul lunar.

Tratatul Națiunilor Unite pentru spațiul cosmic din 1967 interzice oricărei națiuni să pretindă proprietatea Lunii. Efortul condus de SUA de a stabili un set de principii pentru explorarea lunară și utilizarea resurselor sale, concretizat în Acordurile Artemis, are 27 de semnatari. China și Rusia nu se află însă printre semnatari.

ADVERTISEMENT

Încercările anterioare de a ateriza pe polul sudic al Lunii au eșuat. Nava rusă Luna-25 trebuia să aterizeze la Polul Sud săptămâna trecută, dar a scăpat de sub control în apropiere de suprafaţa lunară și s-a prăbușit. Polul Sud, departe de regiunea ecuatorială vizată de misiunile anterioare, inclusiv de aterizările cu echipaj Apollo, este plin de cratere și şanţuri adânci.

ADVERTISEMENT