Princesse Elisabeth, prima insulă energetică care se va ridica în Marea Nordului. Un hub economic offshore, deja criticat de ecologiști

Primul proiect de insulă energetică din Marea Nordului a primit undă verde din partea Belgiei, iar lucrările ar trebui să înceapă încă din martie 2024, a anunțat, marți, operatorul sistemului de transport al energiei electrice Elia.

Hub energetic

Belgia este a doua țară din lume în ceea ce privește capacitatea offshore pe cap de locuitor, imediat după Danemarca. Parcurile eoliene belgiene din Marea Nordului generează 2,26 GW de energie în largul mării, iar guvernul dorește acum să crească producția de energie electrică din surse regenerabile.

Construcția insulei energetice Princesse Elisabeth va începe în martie 2024, a anunțat marți Elia într-un comunicat de presă, după ce proiectul a primit autorizația de mediu necesară. „Insula Princesse Elisabeth, care va fi construită la 45 km în largul coastei, va servi drept hub energetic pentru conectarea noilor parcuri eoliene și a viitoarelor interconexiuni (cu Marea Britanie și Danemarca) la rețeaua electrică terestră belgiană”.

Primul proiect de acest fel

Obținerea acestei autorizații, pe care Elia a solicitat-o în ianuarie 2023, este o condiție importantă pentru construirea primei insule energetice artificiale din lume în Marea Nordului. Construcția va dura aproximativ doi ani (între martie 2024 și august 2026)”, potrivit Elia.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Fusese deja anunțat că Belgia va construi prima insulă energetică artificială din lume care combină curentul continuu (HVDC) și curentul alternativ (HVAC). Insula va fi, de asemenea, un „hibrid”, care va conecta rețeaua electrică belgiană la noile parcuri eoliene planificate (care vor genera până la 3,5 GW) și la viitoarele interconexiuni cu Marea Britanie și Danemarca (Nautilus și TritonLink). La Vlissingen, în Olanda, au început deja lucrările pe șantierul pentru construcția chesoanelor, fundațiile de beton ale insulei, în urma acordării unei autorizații inițiale de mediu în luna iunie.

Preocupări legate de mediu

Dar proiectele energetice offshore stârnesc adesea îngrijorarea organizațiilor de mediu din cauza daunelor pe care le pot provoca biodiversității. În 2021, de exemplu, patru ONG-uri, printre care World Wildlife Fund (WWF) și Greenpeace, atrăgeau deja atenția asupra importanței ca managerii proiectului Princess Elisabeth să ia măsuri pentru a minimiza impactul numărului tot mai mare de turbine eoliene, insule energetice și alte activități economice offshore asupra mediului marin, scrie Euractiv.

În comunicatul său de presă, Elia dă asigurări că proiectul insulei a fost „examinat împreună cu experți externi pentru a determina ce elemente trebuie adaptate sau adăugate pentru a promova biodiversitatea pe insulă și în jurul acesteia”. Operatorul rețelei de înaltă tensiune afirmă că lucrează cu experți din instituții publice și private, universități și organizații neguvernamentale la un „design care include natura”, care are ca scop să facă din insulă „o adevărată oportunitate pentru biodiversitatea marină”.

Construită într-o zonă protejată

În prezent, Elia pune la punct acest aspect al proiectului, care ar trebui să fie prezentat în cursul acestui an. Insula va fi construită într-o zonă marină protejată (Natura 2000), o premieră, potrivit lui Vincent Van Quickenborne, ministrul justiției responsabil pentru Marea Nordului, care este încântat de faptul că Elia este „pe deplin implicat în realizarea unui design incluziv pentru natură”.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

„Acest lucru demonstrează încă o dată puterea unei abordări inovatoare, potențialul energiilor regenerabile și importanța protejării mediului nostru marin”, a adăugat el. Pentru ministrul Energiei, Tinne Van der Straeten, „este important să se țină cont de viața marină, deasupra și sub apă”, în construcția insulei.

Insula se va întinde pe șase hectare și va fi situată la 45 km de coasta belgiană, la granița cu Franța, în zona Princesse Elisabeth, unde este planificată construcția de noi turbine eoliene. Construcția insulei ar trebui să se încheie în august 2026, iar toate conexiunile vor fi finalizate până în 2030.

Electricitate verde

„Scopul nostru este de a dezvolta în continuare Marea Nordului ca fiind Centrala energetică a țării noastre. Insula Princess Elizabeth va fi o verigă esențială în acest proces. (…) Primele turbine eoliene (din zona Princesse Elisabeth, care va fi a doua zonă eoliană offshore din țară) vor fi puse în funcțiune în 2028 și vor face posibilă producerea unei cantități mai mari de electricitate verde pe mare pentru gospodăriile și întreprinderile noastre”, a declarat Van Quickenborne.

Pentru Tinne Van der Straeten, Belgia „este unul dintre liderii în domeniul energiei eoliene offshore și accelerează tranziția energetică prin creșterea de patru ori a capacității eoliene offshore în Marea Nordului belgiană, prin construirea unei insule energetice și prin noi interconexiuni cu alte țări din Marea Nordului”.

De asemenea, ministrul s-a referit la ambiția de a transforma Marea Nordului într-o „centrală a energiei verzi”, un termen folosit la Summitul Mării Nordului care a avut loc în aprilie anul trecut la Ostende, Belgia, unde nouă țări europene s-au angajat să producă împreună cel puțin 300 de gigawați de energie eoliană offshore în Marea Nordului până în 2050.

Energie ieftină și ecologică?

„Insula energetică va deveni o placă turnantă pentru energia eoliană offshore, furnizând energie ieftină și ecologică pentru familiile și întreprinderile noastre”, a adăugat ea. Daan Schalck, directorul Portului Mării Nordului, a declarat că „prin dezvoltarea legăturilor internaționale de înaltă tensiune și prin integrarea în rețea a unor volume din ce în ce mai mari de energie regenerabilă, Elia stimulează integrarea pieței energetice europene și decarbonizarea societății”.

Costul total al construcției insulei este încă necunoscut, dar cele mai recente estimări sugerează că ar trebui să depășească 600 de milioane de euro, a relatat marți L’Echo, în timp ce costul total al proiectului este probabil să depășească cele 2 miliarde de euro anunțate inițial. UE a acordat o finanțare de 99,7 milioane de euro pentru acest proiect, în cadrul Fondului de redresare și de reziliență.