News

Liderii UE, între tranziția ecologică și nemulțumirea alegătorilor. Europenii, din ce în ce mai furioși că nu văd “lumina verde” de la capătul tunelului

Dilema politică a liderilor UE: păstrarea încrederii alegătorilor și, în același timp, combaterea schimbărilor climatice
28.09.2023 | 11:03
Liderii UE intre tranzitia ecologica si nemultumirea alegatorilor Europenii din ce in ce mai furiosi ca nu vad lumina verde de la capatul tunelului
Politicile climatice sunt denunțate drept costisitoare și nefaste pentru europeni / Foto: colaj, Hepta
ADVERTISEMENT

Una din dilemele liderilor europeni este să-și păstreze încrederea (din ce în ce mai erodată) alegătorilor, luptând în același timp împotriva schimbărilor climatice, cu toate măsurile frustrante ce decurg din asta. Dar ascensiunea partidelor de extremă dreapta îi convinge pe mulți lideri naționali să frâneze politicile ambițioase privind mediul.

Verde, dar cât de verde?

Verde, dar nu atât de verde încât să nu-și piardă alegătorii – acesta este echilibrul pe care liderii europeni, de la Paris la Londra și Berlin, încearcă să îl mențină în timp ce stabilesc politici menite să devină neutre din punct de vedere climatic până la jumătatea secolului, fără a provoca reacții negative în rândul opiniei publice. Au și motive să fie îngrijorați. În multe țări, partidele de extremă-dreapta au renunțat la promisiunile de a părăsi Uniunea Europeană (Brexit s-a dovedit a fi un semnal de alarmă) și, în schimb, trec la denunțarea politicilor climatice pe care le consideră costisitoare și nefaste pentru alegătorul european mediu.

ADVERTISEMENT

Aceasta s-ar putea dovedi a fi o formulă câștigătoare în alegerile europene de anul viitor. Ultimul lider politic care a prezentat politicile privind schimbările climatice într-un mod favorabil pentru alegători este președintele francez Emmanuel Macron. Liderul de la Elysee a prezentat, luni, o politică de tranziție în domeniul mediului care a alocat o mulțime de bani pentru această chestiune, fără a impune cetățenilor obligații costisitoare.

Aceasta este aceeași abordare adoptată în SUA de Joe Biden, a cărui lege de reducere a inflației injectează 369 de miliarde de dolari în inițiative ecologice – cel mai mare program de cheltuieli destinat vreodată acțiunilor pentru mediu – în încercarea de a dezamorsa opoziția republicană față de eforturile de combatere a schimbărilor climatice, scrie Politico.

ADVERTISEMENT

„Prosperitatea viitoare”

„Nu este vorba nici de o politică de negare a mediului, nici de una de austeritate, care ar fi incompatibilă cu standardele noastre industriale și sociale”, a spus Macron, făcând apel la o „politică de progres”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a mers pe aceeași linie, vânzând semnătura sa pe „European Green Deal” ca pe o modalitate de a aborda atât schimbările climatice, cât și de a extinde economia, menționând că UE a reușit să se dezvolte în același timp cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „ European Green Deal nu a fost niciodată doar despre reguli”, a declarat von der Leyen la o conferință la Praga, insistând că a fost „conceput ca o oportunitate de a ne construi prosperitatea viitoare”.

ADVERTISEMENT

Săptămâna trecută, a fost rândul premierului britanic Rishi Sunak, care a expus o viziune de a ajunge la un nivel zero net al emisiilor fără a impune „costuri semnificative asupra oamenilor muncii”. După ce guvernul german a fost la un pas de a se destrăma din cauza disputelor privind pompele de căldură, ministrul de Finanțe, Christian Lindner, a criticat normele ecologice ale UE care impun costuri economice semnificative și a cerut mai multe cheltuieli pentru eforturi care să stimuleze economia, fără a nega necesitatea de a combate schimbările climatice.

Calcul electoral

„Eco” și nu prea face sens din punct de vedere politic. Macron poartă încă cicatricile revoltei „vestelor galbene” (care au avut în spate și pe unele roșii, de la Moscova), care a explodat după o creștere prost planificată a prețului la carburanți în 2018. Macron este, de asemenea, îngrijorat de partidul Adunarea Națională a lui Marine Le Pen, care s-a opus majorității, dacă nu tuturor politicilor ecologice ale Comisiei Europene și care curtează alegătorii din zonele rurale și periferice prin atacarea Bruxelles-ului în privința climei.

ADVERTISEMENT

Partidul lui Le Pen este pe cale să obțină cea mai mare parte a voturilor francezilor la alegerile pentru Parlamentul European, urmat de grupul Renaissance al lui Macron, potrivit unui sondaj Elabe publicat în vară. În Marea Britanie, Rishi Sunak vrea să blocheze ascensiunea laburistului Keir Starmer, prezentându-l ca pe un ecologist depășit de situație. De asemenea, el se confruntă cu o grupare puternică anti-zero emisii din cadrul Partidului Conservator, care a făcut presiuni pentru o relaxare a obiectivelor climatice.

La Berlin, coaliția aflată la putere privește cu teamă sondajele de opinie care arată creșterea constantă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania. AfD neagă faptul că activitatea umană este responsabilă pentru schimbările climatice, iar liderul său parlamentar, Alice Weidel, a calificat politica guvernului privind pompele de căldură drept un „masacru”.

Rezistanța față de exigențele pentru climă

Rezistența față de Acordul verde european este în creștere pe tot continentul, cu doar două luni înainte de conferința crucială privind clima COP28 de la Dubai – unde țările ar trebui să se angajeze să depună eforturi suplimentare pentru a-și atinge obiectivele pentru 2030 – și cu mai puțin de un an înainte de votul din Parlamentul European.

Recent, Lindner a criticat Bruxelles-ul pentru că a pus „formalități administrative peste tot” și a cerut Comisiei Europene să „suspende” noua legislație UE care vizează reducerea emisiilor. El a declarat că se teme că reguli mai stricte privind eficiența energetică a clădirilor ar putea declanșa reacții în stradă din partea alegătorilor care se confruntă deja cu inflația, și ar crea un teren fertil pentru AfD.

Apeluri similare au venit din partea liderului liberal belgian Alexander de Croo, dar și din partea partidelor politice de centru-dreapta din Austria, Republica Cehă, Danemarca, Spania și Italia, precum și din partea propriei familii politice a lui von der Leyen, Partidul Popular European.

Alegerile anticipate din Olanda din noiembrie, unde partidele consacrate se luptă cu o grupare de agricultori în plină ascensiune, consternată de impactul politicilor de mediu, vor fi „o repetiție înainte de alegerile europene”, a declarat ministrul francez al Mediului, Christophe Bechu, adăugând că este îngrijorat de faptul că scepticismul climatic din Franța ajută Adunarea Națională a lui Marine Le Pen.

În timp ce liderii naționali insistă asupra faptului că sunt în continuare dedicați obiectivului mai amplu al neutralității climatice, chiar dacă-și îndulcesc angajamentele sau modifică mandatele pentru eliminarea treptată a mașinilor cu motoare cu combustie, militanții pentru climă se tem că rezultatul final va fi dezastruos într-un moment în care clima globală dă semne tot mai mari de criză.

Pentru ecologiști nimic nu e bine

„Liderii încearcă să se descurce cu compromisurile și încearcă să convingă publicul să se alăture tranziției” verzi, a declarat Heather Grabbe, membru al grupului de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, și profesor la University College London, care se ocupă de economia politică a acordului european Green Deal. Ea a caracterizat luni efortul lui Macron ca fiind o strategie inspirată de a lui Joe Biden, în comparație cu cancelarul german Olaf Scholz sau cu Sunak. Adică, să devină ecologic, rămânând în același timp competitiv față de China, favorizând industria internă și punând accentul pe crearea de locuri de muncă.

„Folosește mai degrabă morcovul decât bățul”, a fost de acord Damien Demailly, director adjunct al Institutului pentru economii climatice din Paris, observând că nu există măsuri fiscale sau de reglementare în noul plan al lui Macron. Dar această calibrare atentă îi înfurie pe militanții pentru climă. În Franța, Macron a fost denunțat de Greenpeace pentru că a încetinit eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune, a renunțat la interzicerea instalării de cazane pe gaz până în 2026 și pentru că și-a declarat dragostea pentru automobile.

„Lipsa sa de viziune ecologică este flagrantă”, a declarat Nicolas Nace, responsabil cu tranziția energetică pentru Greenpeace Franța. „Mergând ca pe ouă și prezentând doar câte puțin aici și câte puțin acolo (liderii) nu-i satisfac deloc pe tinerii activiști pentru climă și pe cei care privesc știința și spun: stați puțin, trebuie să se facă mai mult, să se meargă mult mai repede și mult mai departe”, a spus Grabbe .Întrebarea este dacă acest lucru îi va afecta la urne.

ADVERTISEMENT