Perceput de opinia publică drept un simplu canal de comunicare prin care statul aduce la cunoștința populației actele normative, Monitorul Oficial este în realitate o adevărată fabrică de bani pentru statul român, publicația raportând profit anual de zeci de milioane de lei. Ce-i drept, principalul client al companiei este tot statul, însă publicarea actelor normative adoptate de Guvern sau de Parlament nu este singura sursă de venit.
Bilanțurile financiare ale Monitorului Oficial din ultimii ani arată profit anual de zeci de milioane de lei, chiar și în anii pandemiei. Deși o parte a profitului este vărsat la bugetul de stat, Regia Autonomă Monitorul Oficial rămâne cu suficienți bani și pentru investiții, ceea ce a permis companiei să-și diversifice și sursele de venit. Anul cel mai fast pare să fi fost 2019, când compania a raportat venituri de 89.785.000 de lei, cu 10% mai mult față de cât fusese prognozat la începutul anului, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 50.439.000 lei, la 98% față de nivelul anticipat. Profitul a fost de 34.085.000 lei, asta după plata impozitului pe profit, de 5.261.000 lei.
În acel an, două treimi din venituri au fost obținute din tipărirea și vânzarea Monitorului Oficial părțile I-VII și a colecțiilor legislative. Astfel, pentru fiecare act normativ, statul trebuie să plătească publicarea în Monitor, iar tarifele nu sunt mici, 154 de lei pentru fiecare pagină. La prima vedere pare că statul ia bani dintr-un buzunar și îi pune în altul, însă lucrurile sunt mai complicate.
O mare parte din bani vine din faptul că firmele private trebuie să publice schimbările de administratori sau acționariat, iar instituțiile publice, inclusiv de la nivel local, anunțurile privind regimul contractelor de concesiune, închiriere, vânzare de bunuri proprietate publică și privată și alte asemenea. Pentru acestea tariful este de 128 de lei pe pagină. Mai mic, de 22 de lei, este cel aplicat persoanelor fizice care trebuie să publice anunțuri legate de pierderea unor acte sau de schimbarea de nume.
Sumele care se adună nu sunt mici întrucât în fiecare zi sunt publicate zeci de numere din Monitorul Oficial. De exemplu, vineri, 3 martie, au fost nu mai puțin de 32 de numere din Monitor, unele dintre acestea având chiar zeci de pagini. Cu alte cuvinte, cu cât guvernanții dau mai multe legi, companiile au schimbări mai dese de acționariat, iar românii își pierd mai multe acte, cu atât Regia prosperă mai mult. Practic, câștigă bani pe de urma unor clienți captivi.
Cealaltă treime a veniturilor din 2019 a fost alcătuită din livrări și servicii tipografice. Monitorul Oficial deține o editură și tipografie proprii. Inclusiv edituri particulare își scot cărțile la tipografia Regiei, iar editura are de câștigat de pe urma statutului de companie a statului român. De exemplu, Curtea Constituțională este unul dintre clienții editurii care a publicat mai multe culegeri din jurisprudența Curții, iar printre lucrările publicate de către Ministerul de Externe la Editura Monitorul Oficial se numără inclusiv cartea lui Bogdan Aurescu referitoare la procesul de la Haga prin care s-a delimitat, între România și Ucraina, platoul continental al Mării Negre.
Editura câștigă bani de pe urma alegerilor întrucât este instituția care tipărește buletinele de vot la fiecare scrutin. Astfel, se explică și veniturile mari din anii electorali. De exemplu, în 2020, an cu alegeri locale și parlamentare, veniturile din tipărirea buletinelor au însumat nu mai puțin de 35.178.000 lei, bani care au venit de la bugetul de stat. În aceste condiții, veniturile totale din 202o au trecut de 100 de milioane de lei, însă în paralel au crescut și cheltuielile, astfel că profitul net a fost de 34,2 milioane, ca în anul precedent. Creșterea cheltuielilor a fost provocată de achiziționarea de mașini tipografice destul de scumpe, unele depășind și 8.000.000 de lei.
Cum în 2021 nu au mai fost alegeri, compania a avut un profit net mai mic, de 24,1 milioane lei, la venituri de 88,4 milioane și cheltuieli de 62,2 milioane. Pentru anul 2022, Regia încă nu a trimis Parlamentului execuția bugetară, însă bugetul preliminat prevedea venituri de 82,3 milioane și cheltuieli de 69,9 milioane lei. Profitul net estimat era de 11,7 milioane, iar jumătate din acesta urma să fie vărsat la bugetul de stat. Datele pe 2022 indică astfel cel mai redus profit din ultimii ani.
Însă pentru anul în curs se preconizează un reviriment, veniturile anticipate fiind estimate la 97,7 milioane de lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 75,8 milioane de lei. Profitul ar fi fost mai mare, însă o pondere importantă a cheltuielilor este reprezentată de investiții, anume 20,2 milioane lei. Cheltuielile de natură salariale sunt calculate la 39,8 milioane lei. La un număr de salariați care este de circa 320 de oameni, câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială este de 9.850 lei. Productivitatea anuală a muncii pentru fiecare salariat este calculată la 299.000 lei.