Rezistența femeilor afgane. Amenințate și bătute, continuă să protesteze pentru drepturile lor. “Au ajuns să-şi vândă copiii pentru alimente”

Miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a cerut talibanilor să susțină drepturile femeilor și copiilor dacă vor să obțină bunăvoința comunității internaționale.

Cea mai recentă restrângere a drepturilor și libertăților femeilor este o campanie demarată de talibani în cadrul căreia Ministerul pentru Promovarea Virtuții și Prevenirea Viciului a lipit afișe în cafenelele și magazinele din Kabul pentru a încuraja femeile să poarte burqa sau hijab.

Protestele femeilor sunt cel mai adesea înăbuțite violent: sunt bătute, stropit cu spray cu piper, numite „curve” și „păpuși ale Occidentului”, amenințate de ofițerii de informații sau pur și simplu dispar.

Antonio Guterres, apel pentru respectarea drepturilor femeilor afgane

Secretarul general al ONU a avertizat că „Afganistanul atârnă de un fir de ață”, în timp ce milioane de cetățeni săraci se luptă să supraviețuiască pe fondul deteriorării condițiilor umanitare, îndemnând comunitatea internațională să elibereze ajutorul înghețat pentru a împiedica familiile să-și vândă copiii pentru a cumpăra alimente.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

„Îndemnăm talibanii să profite de acest moment și să obțină încredere și bunăvoință internațională prin recunoașterea și respectarea drepturilor fundamentale ale omului care aparțin fiecărei fete și femei”, a declarat Guterres la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, relatează Al Jazeera.

El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele recente de arestări arbitrare și răpiri ale femeilor activiste, spunând: „Facem un apel ferm pentru eliberarea lor”.

Mai mult de jumătate dintre afgani se confruntă cu „niveluri extreme de foamete”, a spus Guterres consiliului, iar „unele familii își vând copiii pentru a cumpăra alimente”.

Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a menționat cazul unei femei care „a ajuns să-şi vândă cele două fiice și un rinichi” pentru a-și hrăni familia.

Digisport.ro

”Cea mai frumoasă femeie din lume”, gata să spună totul despre Năstase: ”Nu mai pot să trăiesc în minciună. E dureros ce mi se întâmplă”

„Aceasta este o tragedie umană”, a spus el, îndemnând implicit Washingtonul să ridice „sancțiunile unilaterale” și să relaxeze înghețarea activelor afgane.

Amenințate și bătute, femeile continuă să protesteze pentru drepturile lor

Într-o dimineață rece de ianuarie, Khujasta Elham a înfruntat o furtună de zăpadă pentru a-și semna numele într-un registru guvernamental.

Înainte ca talibanii să preia puterea în august, ea a fost directorul programelor pentru femei pentru Comisia de serviciu public din Afganistan.

Dar ea și majoritatea celorlalte lucrătoare guvernamentale au fost împiedicate să se întoarcă la muncă de noul emirat islamic al talibanilor.

Acum, Khujasta Elham, care spune că nu a fost plătită din august, trebuie să facă act de prezență la vechiul ei loc de muncă o dată pe lună – o ficțiune care le permite talibanilor să nege că au concediat femei angajate guvernamentale.

Rutina sumbră diminuează, de asemenea, orice speranță pentru Elham că într-o zi se va întoarce la muncă.

Concedierea lucrătoarelor este una dintre multele nedreptăți care au determinat grupuri mici de femei precum Khujasta Elham să iasă în stradă în semn de protest, riscând bătăi sau arestări.

Talibani înarmați au îndreptat armele spre demonstrante, le-au stropit cu spray cu piper și le-au numit „curve” și „păpuși ale Occidentului”, a susținut Human Rights Watch.

Purtând pancarte și ridicând pumnii, femeile au rezistat încercărilor persistente de a le șterge din viața publică. Protestele durează rareori mult timp. Talibanii au agresat femeile, le-au bătut și le-au pulverizat cu iritanți chimici, spun activiștii.

Doamna Elham și altele spun că au primit apeluri telefonice amenințătoare de la ofițerii de informații, avertizându-le să rămână tăcute sau să se confrunte cu „consecințe” nespecificate.

„M-a întrebat dacă știu că au închisori pentru oameni ca mine”, a spus Elham despre un ofițer de informații talibani care i-a ordonat să pună capăt demonstrațiilor pe care le-a ajutat să le organizeze, relatează The New York Times.

Comunitatea internațională cere respectarea drepturilor femeilor

Pe măsură ce talibanii continuă să ceară ajutor umanitar și recunoaștere diplomatică, Statele Unite și alte țări și organisme internaționale au insistat ca noii conducători ai Afganistanului să-și înlăture limitările privind drepturile femeilor.

Problema este un punct principal de discuție în această săptămână, deoarece delegații talibani au început să se întâlnească cu oficialii internaționali la Oslo, în Norvegia.

Printre cele mai dramatice consecințe ale preluării puterii de către talibani a fost inversarea rapidă a câștigurilor obținute de femei timp de două decenii în urma invaziei conduse de SUA, care a răsturnat guvernul taliban anterior în 2001.

Femeile au urmat școli și universități și au lucrat în Parlament și guvern. Ei au lucrat în armată, poliție și ca avocați și judecători.

Femeile reprezentau odată cel puțin un sfert din forța de muncă guvernamentală. Dar talibanii au permis doar unui număr mic de femei lucrătoare medicale și educatoare să-și păstreze slujbele guvernamentale.

Cele mai multe fete afgane de peste clasa a șasea nu au mai frecventat școala din august. În septembrie, talibanii au transformat clădirea Ministerului Afacerilor Femeii în birouri pentru poliția de moralitate religioasă.

Luna trecută, talibanii le-au interzis femeilor să facă călătorii lungi fără a fi însoțite de o rudă de sex masculin și să folosească transportul public fără hijab, un tip de eșarfă care acoperă și fața.

Talibanii au luat în vizor activistele care protestează și organizează proteste

Talibanii au vizat și activistele care protestează împotriva restricțiilor. Pentru a evita arestarea, Khujasta Elham și alți protestatari spun că se rotesc printre case sigure și comunică numai prin aplicații criptate pentru telefon.

Rokhshana Rezai, în vârstă de 27 de ani, o activistă proeminentă, a spus că s-a îmbrăcat odată în bărbat pentru a trece prin punctele de control ale talibanilor după ce a primit apeluri amenințătoare de la oficiali talibani.

Dar ea a continuat să participe la proteste. O filmare de la o demonstrație recentă o arată că se îndepărtează sfidător de un taliban care o apucase de braț și încercase să o țină departe.

„Ne este din ce în ce mai frică”, a spus Rezai. „Nu ne vor respecta drepturile și demnitatea.”

Oficialii talibani au spus că este necesară aprobarea prealabilă pentru a organiza un protest. Dar când femeile au cerut permisiunea, a explicat Rezai: „Nu o permit și nu o vor face niciodată”.

Două activiste, luate din casă sub amenințarea armei

Pe 19 ianuarie, la trei zile după ce femeile au protestat împotriva directivei privind hijabul, două activiste au fost luate sub amenințarea armei din casele lor din Kabul, a declarat Zarifa Yaqoobi, în vârstă de 28 de ani, un lider al unui grup numit Mișcarea Femeilor Puternice Afgane. Yaqoobi a relatat că membrii familiilor femeilor i-au spus că acestea au fost luate noaptea de bărbați înarmați.

Yaqoobi a mai precizat că membrii familiei le-au identificat pe activiste ca fiind Tamana Zaryab Paryani și Parwana Ebrahim Khel. Ea a spus că trei dintre surorile doamnei Paryani au dispărut și ele.

Un videoclip postat pe rețelele de socializare o arată pe Tamana Paryani strigând după ajutor și strigând că talibanii îi bat la ușă. Talibanii au negat public orice implicare în reținerea ei și a altora.

Qari Saeed Khosty, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, a declarat că videoclipul doamnei Paryani a fost fabricat „pentru a face vâlvă” cu scopul de a atrage atenția internațională.

„Sunt mincinoase și nu vreau să vorbesc despre asta”, a spus generalul Mubeen Khan, un purtător de cuvânt al poliției din Kabul, despre rapoartele din presă despre dispariții.

El a mai declarat pentru The Times: „Oricine perturbă publicul trebuie arestat. Toate forțele de securitate au primit ordin să-i aresteze și să-i aducă în fața justiției”.

Organizațiile umanitare cer explicații talibanilor

Reprimarea demonstrațiilor femeilor din Afganistan a stârnit îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului.

Human Rights Watch a spus că aceasta reprezintă „o escaladare alarmantă și ilegală a eforturilor de a suprima protestul pașnic și libertatea de exprimare în Afganistan”. Misiunea de Asistență a Națiunilor Unite în Afganistan a cerut talibanilor să ofere informații despre femeile dispărute.

Activiștii pentru drepturile femeilor și grupurile pentru drepturile omului le-au cerut, de asemenea, talibanilor să furnizeze informații despre dispariția lui Alia Azizi, un oficial al închisorii din orașul de vest Herat. Azizi nu s-a întors niciodată acasă de la serviciu pe 2 octombrie.

Heather Barr, director asociat pentru drepturile femeilor la Human Rights Watch, a declarat că „răspunsul extrem de timid” din partea comunității internaționale, împreună cu represiunile asupra presei de știri afgane, i-au încurajat pe talibani.

„Acesta este un semn că talibanii simt că aceste proteste trebuie să fie oprite în totalitate, indiferent de nivelul de brutalitate necesar”, a spus ea.

Dispariția celor două activiste a fost semnalată de o activistă din Afganistan, la o conferință care s-a deschis duminică la Oslo, la care participă talibani, și reprezentanți ai Statelor Unite și ai națiunilor europene, a informat Associated Press.

Pentru talibani, conferința oferă o platformă pentru a prezenta noul lor emirat islamic ca fiind mai puțin opresiv decât guvernul taliban din anii 1990.

Pentru Statele Unite și națiunile europene, întâlnirea oferă o oportunitate de a se confrunta față în față cu liderii talibani pentru a cere îmbunătățirea drepturilor omului, un guvern incluziv, drepturile femeilor și alte reforme.

Afganii care critică conferința au protestat în fața Ministerului de Externe de la Oslo, spunând că talibanilor nu ar trebui să li se acorde o platformă internațională.

Conferință de presă clandestină

Pe 23 ianuarie, Monisa Mubariz, co-fondatoare a Mișcării Femeilor Puternice Afgane, și Zarifa Yaqoobi au susținut o scurtă conferință de presă clandestină într-o casă privată în interiorul unui complex îngrădit. Ele au cerut grupului mic de jurnalişti care au participat să nu transmită în direct evenimentul de teamă să nu alerteze talibanii.

Sub talibani, le-a spus Mubariz jurnaliştilor, „femeile au fost private de dreptul la muncă şi de participare şi de viaţa politică şi economică. Sunt în mod constant reprimate, pedepsite ilegal, insultate și umilite”.

O astfel de critică publică nu a făcut decât să sporească riscul represaliilor talibanilor, a recunoscut Yaqoobi. „De aceea trebuie să operăm în secret”, a spus ea. „Dar nu vom înceta niciodată să ne facem auzite.”

O campanie talibană despre ținuta femeilor declanșează proteste

Mai multe femei din capitala Kabul au protestat împotriva unei campanii de afișe lansate de talibani, încurajând femeile să poarte burqa sau hijab.

Ministerul afgan pentru Promovarea Virtuții și Prevenirea Viciului a plasat afișe în cafenelele și magazinele din Kabul la începutul acestei luni pentru a încuraja purtarea burqa, un voal care îmbracă tot corpul și care acoperă și fața. Nu a emis o directivă oficială.

„Conform legii Sharia, o femeie musulmană trebuie să respecte hijabul”, scrie pe afișe, alături de fotografii cu femei îmbrăcate în burqa albastru și altele în negru. Cuvântul „hijab” însoțește fiecare imagine ca și cum ar trebui să clarifice cum ar trebui să arate.

Multe femei musulmane din întreaga lume aleg să poarte voal – într-o varietate de stiluri – ca expresie a credinței lor și parte a identității lor culturale.

Femeile afgane au purtat în mod tradițional burqa – vândută în mare parte în nuanțe de albastru, alb și gri – dar variantele negre sunt mai puțin comune în toată țara.

Talibanii, care au revenit la putere în august, au clarificat că acest cod vestimentar nu este obligatoriu, dar insistă că femeile ar trebui să-și acopere corpul așa cum cere credința lor islamică.

Codul vestimentar nu este încă obligatoriu

În timpul precedentei perioade când au fost la putere, între 1996 și 2001, purtarea burqa a fost strict impusă.

Astăzi, străzile din centrul orașului Kabul sunt pline de femei care poartă diferite stiluri de voal. În timp ce unele se îmbracă în burqa care le acoperă fețele, altele poartă batice pe cap și o gamă largă de modă tradițională și occidentală.

Multe femei afgane nu înțeleg de ce se face tam-tam – pentru că basmaua face deja parte din ținuta zilnică a multor femei afgane – în timp ce altele au condamnat campania ca pe o încălcare a libertăților lor.

„Ca femei afgane, ne cunoaștem drepturile și obligațiile religioase”, a spus Jamila Afghani, activistă pentru drepturile femeilor și fost ministru adjunct al muncii și afacerilor sociale, citată de Al Jazeera.

„Ar trebui să fie alegerea unei femei să poarte ceea ce își dorește”, a spus Afghani, care conduce și Liga Internațională a Femeilor pentru Pace și Libertate (WILPF) din Afganistan.

Pentru afgani, campania arată, de asemenea, o obsesie a talibanilor pentru chestiuni neimportante, în mijlocul unei crize economice care se adâncește, care a lăsat multe familii în imposibilitatea de a-și hrăni copiii.

„Ar trebui să fie ocupați să lucreze la lucruri mai importante decât ținutele pentru femei”, a spus Afghani. „Majoritatea femeilor poartă deja un chador tradițional [văl care acoperă corpul, dar nu și fața n.r.], așa că de ce se discută acum acest subiect?”