Parlamentarii ruși ar putea adopta marți o rezoluție prin care să-i ceară președintelui Vladimir Putin să recunoască formal regiunile separatiste din estul Ucrainei – Donețk și Lugansk – ca state independente, potrivit The Moscow Times.
Partidul Comunist din Rusia a depus, luna trecută, o rezoluție prin care i-a cerut președintelui să recunoască formal autoproclamatele republici Lugansk și Donețk. Este o manevră care, potrivit experților, pregătește calea pentru anexarea regiunii Donbas.
Inițiativa comuniștilor este susținută și de Serghei Mironov, liderul partidului „Rusia Dreaptă”, dar și de Vladimir Jirinovski, liderul formațiunii ultranaționaliste numite Partidul Liberal Democrat, potrivit unui anunț făcut de președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin.
O comisie parlamentară a adoptat luni două versiuni ale acestei rezoluții, una adresată direct lui Vladimir Putin și alta – inițiată de partidul pro-Kremlin „Rusia Unită” – care presupune consultarea cu ministerele apărării și externelor înainte de aprobare.
Partidul „Rusia Unită”, care a câștigat 72.44% din voturi la scrutinul din 2021, este partidul care l-a susținut pe Vladimir Putin pentru ocuparea funcției de președinte, pentru a treia oară, după modificarea constituției și, ulterior, pentru un număr nelimitat de mandate.
Ambele documente vor intra, marți, în dezbaterea Dumei, camera inferioară a parlamentului de la Moscova.
Gestul parlamentarilor din Rusia vine în contextul în care Ucraina și aliații săi occidentali se tem că Putin pregătește o invazie în statul vecin, având în vedere faptul că puterea de la Kremlin a masat peste 100.000 de trupe la granița ucraineană.
Observatorii străini spun că Rusia, care a eliberat prin procedură rapidă peste o jumătate de million de pașapoarte pentru cetățenii din regiunea Donbas, de la mijlocul anului trecut, ar putea încerca să justifice încălcarea dreptului international și a tratatelor spunând că nu face decât să-și apere cetățenii din Ucraina.
Acordarea de cetățenie persoanelor aparținând unei anumite etnii de către statul național contruit pe aceeași etnie este o practică relativ răspândită în Europa de Est. România a fpcut acest lucru cu etnicii români din țările vecine, mai ales cu cei din Republica Moldova. De asemenea, Ungaria a acordat cetățenie maghiară etnicilor săi din țările vecine, inclusiv din România.
Intențiile regimului autoritar al președintelui Putin sunt mult mai transparente într-o postare a președintelui Dumei de Stat a Rusiei. Acesta acuză că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu ar respecta acordul de la Minsk (acord încălcat în mod repetat de separatiștii pro-ruși).
Dar retorica șefului legislativului de la Moscova este și mai dură atunci când acuză NATO că ar dori să „ocupe” Ucraina. El califică cele două „amenințări” ca o „tragedie” și spune că trebuie găsită o soluție pentru protejarea rușilor din teritoriile rebele.
Având în vedere istoricul recent de intervenții al Rusiei, dar și anexarea Crimeei, o astfel de recunoaștere a zonelor rebele Lugansk și Donețk ar avea o semnificație deosebită. De exemplu, în ianuarie anul acesta, trupele Kremlinului a intrat în fosta republică sovietică Kazahstan, pentru a reinstaura pacea și ordinea, după ce mai multe manifestații de amploare au izbucnit în capitala Nur-Sultan (fostă Astana).
Rusia a trimis detașamente de parașutiști, la cererea președintelui kazah Kasim Tokaev. Trupele deplasate în Kazahstan, pentru a înăbuși revoltele, au fost trimise sub autoritatea Tratatului Organizației de Securitate Colectivă (CSTO), din care mai fac parte, alături de kazahi, Rusia, Belarus, Tadjukistan, Kîrgîstan și Armenia. CSTO a fost fondată de state foste sovietice după destrămarea URSS.
O strategie similară celei care se prefigurează acum a fost folosită de Rusia și pentru anexarea Crimeei, în 2014, prin încălcarea tuturor tratatelor internaționale și bilaterale la care Kievul și Moscova erau parte. Atunci, după ce revoluția cunoscută ca „Maidan” a reușit debarcarea președintelui pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, Vladimir Putin a decis că „trebuie să facă ceva pentru ca peninsula Crimeea să se întoarcă la Rusia”.
Ulterior, în urma unor manifestații organizate la Sevastopol, trupe ale Rusiei, dar fără însemne, au ocupat militar punctele strategice ale peninsulei, iar ulterior la conducerea Crimeei a fost instalat un politician pro-rus. Acesta a organizat un referendum, nerecunoscut de comunitatea internațională, în urma căruia Crimeea s-a declarat independentă, pe 16 martie 2014. Două zile mai târziu, pe 18 martie 2014, Rusia a anexat formal Crimeea, după care a deplasat largi efective militare și tehnică de luptă.
De asemenea, o tactică asemănătoare a fost folosită de Rusia și cu privire la alte două teritorii, Abhazia și Osetia de Sud. Cele două zone, aparținând Georgiei, au fost disputate în războiul ruso-georgian din 2008. În prezent, în afară de Rusia, cele două republici separatiste nu sunt recunoscute decât de dictaturi sau state comuniste, precum Siria, Venezuela sau Nicaragua.
Și Republica Moldova are o regiune cu un statut incert și un „conflict înghețat”. Este vorba despre Transnistria, o zonă separatistă cu capitala la Tiraspol, și în care Rusia are cantonată armata a 14-a. Iar după anexarea Crimeei, liderii autoproclamatei republici Transnistrene au cerut să se unească cu Rusia. Situația Transnistriei este în prezent negociată, de mai bine de un deceniu, de așa-numitul format 5+2, adică Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia și OSCE.
Luna trecută, partidul prezidențial „Rusia Unită” i-a cerut pentru prima oară lui Putin să ofere sprijin militar regiunilor Donețk și Lugansk, împotriva unei așa-zise „agresiuni” din partea puterii legitime de la Kiev.
Kremlinul a respins acuzațiile că ar plănui o invazie în Ucraina, acuzând în schimb occidental pentru creșterea tensiunilor prin ajutorul dat Kievului și prin deplasările de trupe în țările NATO.
În plus, Putin a cerut o serie de așa-zise garanții de securitate din partea NATO și SUA, în fapt promisiunea de a abandona țările din Europa de Est.
Țările occidentale au acuzat în repetate rânduri Rusia pentru sprijinul acordat războiului civil pornit de rebelii pro-ruși din estul Ucrainei, începând cu 2014. Dar, până în prezent, în ciuda dovezilor, Kremlinul a susținut că nu există trupe ruse deplasate official în estul Ucrainei.