Putin își botează noul spărgător de gheață „Stalingrad”. Kremlinul politizează flota, flutură simboluri „patriotice” și anti-Occident

Într-o întoarcere în trecut ce dă fiori, Vladimir Putin a numit un nou spărgător de gheață din flota strategică a Rusiei „Stalingrad”, cu trimitere la unul din cei mai brutali dictatori ai omenirii, Iosif Vissarionovici Stalin, și la celebra bătălie cu același nume, la fel considerată ca una din cele mai sângeroase din istorie.

„Memoria și curajul” de la Stalingrad

Proiectul noului spărgător de gheață cu propulsie nucleară urma să se numească inițial Kamceatka. Dar Kremlinul pare să fi intervenit între timp pentru a sugera schimbarea numelui. Potrivit ziarului controlat de guvern Rossiiskaya Gazeta, schimbarea numelui vine în urma unei propuneri a guvernatorului regiunii Volgograd, Andrei Boșkarev.

Vladimir Putin a aprobat ideea, iar spărgătorul de gheață va purta numele Stalingrad, a declarat Boșkarev pentru ziar. „Inițiativa este importantă pentru păstrarea memoriei curajului apărătorilor Stalingradului în timpul Marelui Război Patriotic”, a subliniat el, scrie The Barents Observer.

Orașul Volgograd s-a numit Stalingrad până în anul 1961. Acesta a fost locul uneia dintre cele mai sângeroase și crude bătălii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se crede că până la 1,9 milioane de oameni au fost uciși în luptele crâncene care au avut loc între august 1942 și februarie 1943. Bătălia de la Stalingrad este considerată un punct de cotitură în războiul mondial, care a dus în cele din urmă la căderea regimului nazist al lui Adolf Hitler.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Rusia, în război perpetuu

Simbolurile Marelui Război Patriotic (cum este denumită la ruși cea de-a doua conflagrație mondială) sunt foarte importante în Rusia. Și, firește, bine speculate și instrumentate de propaganda Kremlinului. Mai ales după începutul războiului din Ucraina, Vladimir Putin a reluat teza „pericolului nazist” care planează asupra Maicii Rusii. Adică Ucraina (stat atacat), susținută de alt etern „pericol”: Occidentul, o clică adversă „valorilor” omului rus.

Pentru a ține piept acestor „pericole”, pentru „a se apăra” (adică atacând un stat suveran, cu încălcarea dreptului internațional), Kremlinul nu a ezitat să se folosească de simboluri puternice pentru a inocula în mentalul rusesc starea de război permanent împotriva Vestului. Adică necesitatea de a proteja o Rusie înconjurată de „dușmani”, pe care SUA&Comp nu „o lasă să se dezvolte”. A se traduce prin încercarea Moscovei de a-și reface sfera de influență în Europa de Est, din vremea URSS.

„Stalingrad” nu este defel un caz izolat. În ultima vreme, Kremlinul nu ezită să scoată de la naftalină orice simbol care amintește de superputerea URSS și de cursele pierdute în fața ei de Occident în timpul și chiar după Războiul Rece. În aceeași ordine de idei, un simbol este cu atât mai puternic cu cât insuflă teamă mai puternică. Este cazul unei statui a lui Felix Dzerjinski, nimeni altul decât fondatorul și conducătorul CEKA, poliția politică bolșevică, dezvăluită în septembrie în fața Serviciului de Informații Externe al Rusiei.

„Stalingrad” va fi cel de-al șaselea spărgător de gheață al Rusiei din cadrul Proiectului 22220. Construcția sa urmează să înceapă în 2024. Rusia are în exploatare trei nave de acest tip. Arktika, Sibir și Ural, care sunt astăzi esențiale pentru menținerea porturilor arctice și a căilor de navigație deschise pentru transporturi. Alte spărgătoare de gheață, Yakuția și Ciukotka ar trebui să fie operabile în 2024 și, respectiv, 2026.

Digisport.ro

A văzut cum a apărut în public la Miami și a întrebat-o direct: ”Ești bolnavă?”. Răspunsul dat imediat de model

Politizarea flotei

Putin ar fi aprobat și redenumirea altei nave, „Sahalin”, în „Leningrad”. De-a lungul anilor, denumirea navelor în Rusia a fost din ce în ce mai mult politizată. Recent, compania petrolieră de stat Rosneft și-a lansat la apă noul petrolier. Acesta poartă numele de Aleksei Kosîghin, după numele proeminentului reprezentant al Politburo-ului sovietic.

În istoria sovietică, un număr semnificativ de nave au purtat numele lui Stalin. Inclusiv în Arctica. În 1938, Uniunea Sovietică a pus în funcțiune spărgătorul de gheață cu propulsie nucleară Stalin, care a fost în serviciu până în 1973. Acesta a fost redenumit Sibir, în 1954. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost lovit și avariat de o bombă germană, după care a fost reparat în Seattle, SUA.

Redenumirea spărgătorului de gheață cu propulsie nucleară „Stalingrad” vine în contextul în care regimul rusesc al lui Putin devine din ce în ce mai represiv și totalitar, iar reputația fostului dictator se îmbunătățește rapid. Iosif Stalin a lăsat o mare parte a moștenirii sale și în Arctica. A trimis zeci de mii de prizonieri politici în gulagurile din nordul îndepărtat și a folosit mulți dintre aceiași prizonieri pentru a construi orașe, fabrici și infrastructură în regiune. Mii dintre ei au murit în lagărele de muncă.