Patronul Tesla, Elon Musk, ar putea aduce internet în Fâșia Gaza, via rețeaua sa de sateliți Starlink, dar numai sub control israelian. Miliardarul a ajuns la un acord de principiu cu Ministerul israelian al Comunicațiilor. Musk urmează să se întâlnească luni cu președintele israelian Isaac Herzog în cadrul unei vizite în Israel. În timpul întâlnirii, Herzog va sublinia necesitatea de a combate creșterea antisemitismului online, a precizat biroul președintelui într-un comunicat.
Ministrul israelian al Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a anunțat vestea în timp ce Elon Musk, acuzat de antisemitism, se află în vizită în Israel. Starlink va reconecta într-adevăr Fâșia Gaza la internet, dar sub control israelian strict, a anunțat luni dimineață ministrul israelian al comunicațiilor, Shlomo Karhi, pe X (fostul Twitter).
„Elon Musk, vă felicit pentru că ați ajuns la un acord de principiu cu Ministerul Comunicațiilor, sub conducerea mea”, a scris Shlomo Karhi. „Datorită acestui acord important, unitățile de satelit Starlink pot fi operate în Israel numai cu aprobarea Ministerului israelian al Comunicațiilor, inclusiv în Fâșia Gaza”, se mai precizează.
La sfârșitul lunii octombrie, când conexiunile la internet au fost întrerupte de Israel în Fâșia Gaza, Elon Musk a dat asigurări că „Starlink se va ocupa de conexiunile cu organizațiile umanitare recunoscute la nivel internațional din Gaza”. La vremea respectivă, Shlomo Karhi a promis că „Israelul va folosi toate mijloacele de care dispune pentru a combate acest lucru”, subliniind că Hamas va folosi internetul „pentru activități teroriste”.
Se pare că s-a ajuns la un acord între cei doi protagoniști, acordând statului evreu controlul asupra traficului prin satelit. Elon Musk, care a fost acuzat de antisemitism, se află, luni, în Israel. El se va întâlni cu președintele israelian Isaac Herzog la Ierusalim pentru a discuta despre lupta online împotriva antisemitismului.
Săptămâna trecută, Casa Albă l-a acuzat pe miliardar că a „promovat în mod abject ura antisemită și rasistă” într-una dintre postările sale pe rețeaua sa de socializare, la 15 moiembrie. Patronul Tesla s-a apărat în fața acestor acuzații.
„Comunitățile evreiești propovăduiesc aceeași ură dialectică împotriva albilor pe care o pun pe seama altora”, a scris un utilizator de Twitter. „Ați spus adevărul”, a răspuns Elon Musk. Pentru Casa Albă, această publicație nu face decât să repete o teorie a conspirației populară în rândul naționaliștilor albi, potrivit căreia evreii ar avea un plan secret de încurajare a imigrației ilegale în țările occidentale pentru a submina majoritatea albă din aceste țări.
Dar această susținere a unui mesaj care a fost descris pe scară largă ca fiind antisemit și conspiraționist a dus la o avalanșă de critici la adresa lui Elon Musk. Platforma Twitter a fost, de asemenea, acuzată că nu reușește să combată ura online și că încurajează dezinformarea.
„Săptămâna aceasta, sute de articole false din mass-media au susținut că sunt antisemit. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Nu doresc nimic altceva decât ce este mai bun pentru umanitate și un viitor prosper și fericit pentru toți”, a declarat Elon Musk într-un mesaj publicat pe 19 noiembrie.
Această încercare de explicație ar putea fi justificată de situația economică a platformei, care a pierdut jumătate din valoare de când a fost cumpărată de Musk. Confruntați cu comentariile miliardarului și cu un studiu recent care arată distribuirea de conținut pro-nazist, din ce în ce mai multe agenții de publicitate părăsesc platforma, scrie BFMTV.
Potrivit unui raport al New York Times din weekend, peste 200 de branduri au încetat sau iau în considerare oprirea publicității pe X, iar compania ar putea pierde până la 75 de milioane de dolari în venituri din publicitate până la sfârșitul anului.
Printre advertiserii importanți care au părăsit platforma se numără Apple, Microsoft, IBM, Disney, Coca-Cola și Airbnb. La 20 noiembrie, comisarul european Thierry Breton a fost rugat să comenteze natura afirmațiilor lui Elon Musk. „Nu-mi revine mie sarcina de a judeca”, a declarat Breton, înainte de a sublinia că, teoretic, toate rețelele sociale sunt obligate să șteargă conținutul care incită la ură.
Vizita lui Musk a fost inițiată și gestionată de biroul premierului israelian, cu participarea IDF. Deocamdată nu a fost oferit un calendar detaliat al vizitei, dar surse din cadrul armatei israeliene spun că se așteaptă ca acesta să viziteze o zonă militară închisă. Este posibil ca Musk să intre în Fâșia Gaza pentru a vedea de aproape războiul cu Hamas sau să viziteze unul dintre orașele atacate de gruparea teroristă la 7 octombrie.
Se așteaptă ca patronul Tesla să folosească această vizită ca un instrument pentru a-și spăla imaginea publică, în speranța că fotografiile cu premierul Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni îl vor ajuta să scape de petele antisemite. Acest pas va fi similar celui făcut de premierul Benjamin Netanyahu în timpul vizitei sale în SUA, în septembrie. În timpul unei întâlniri cu Musk, premierul i-a făcut mai multe complimente miliardarului, spunând în special: „Știu, la rândul meu, că vă opuneți antisemitismului”.
Cu ajutorul unei flote vaste de mii de sateliți mici care orbitează în jurul Pământului pe o traiectorie orbitală joasă, Starlink poate oferi acces la internet de mare viteză aproape oriunde în lume, eliminând necesitatea unei infrastructuri locale extinse, în afară de o stație releu relativ mică care comunică cu o rețea de sateliți. Primii sateliți ai sistemului au fost lansați în spațiu în 2019 și, de atunci, au fost lansați în mod regulat aproape în fiecare săptămână.
Războiul din Gaza a sugrumat practic telecomunicațiile, uneori până la paralizie completă. Ca urmare, rețelele sociale au fost practic închise. Dar constrângerile nasc inovații iar locuitorii din Gaza au găsit câteva trucuri în ciuda încercărilor israeliene de a izola enclava de lume, chiar și în cele mai grele momente.
Erau cei care, privilegiați, aveau telefoane prin satelit Thuraya, cei care puteau plăti o mie de euro pentru un telefon și aproape cinci euro pe minut. Canalele de televiziune arabe, fiecare dintre ele având mai mulți corespondenți speciali, au „valize cu satelit” care cântăresc circa patru kilograme ( de fapt videotelefoane, un dispozitiv alcătuit dintr-un telefon, o cameră foto și o mică antenă de satelit) care le permit să transmită sunet și imagini.
Dar, în plină ofensivă, Israelul a început să bruieze banda de transmisie prin satelit, care a fost adesea redusă la simpla transmitere de mesaje, scrie RFI. Pentru cei care locuiesc în sudul extrem al Fâșiei Gaza, aproape de granița egipteană, a existat opțiunea tehnicii operatorilor egipteni. Operatorul Vodafone chiar a mărit puterea antenelor sale și a multiplicat numărul de repetitori la periferia anclavei.
O cincime din cei 40 de kilometri de-a lungul Fâșiai Gaza au fost acoperiți în acest mod. Alții foloseau tehnologia pentru telefoane eSim care, cu un abonament specific, le permitea să treacă prin banda diferiților operatori. O altă problemă care a trebuit să fie depășită: în Gaza nu mai exista energie electrică. Dar unii locuitori, obișnuiți cu conflictele cu Israelul, își instalaseră panouri solare.
Multe dintre aceste panouri au fost distruse de avioanele israeliene. Astăzi, potrivit Netblocks, un observator independent al internetului, măsurătorile efectuate în urmă cu o zi (duminică) în Fâșia Gaza arată o creștere a conectivității la internet. Această îmbunătățire se datorează armistițiului dintre Hamas și Israel. Iar o parte din combustibilul adus din Egipt a fost folosit pentru a alimenta stațiile electrice de telecomunicații.
Armistițiul dintre Hamas și Israel, care a intrat în vigoare vineri pentru patru zile, va expira marți, luni fiind ultima zi. Deși pauza este fragilă, sunt în curs de desfășurare discuții pentru ca această să continue. Duminică seara, Hamas a declarat că „încearcă să prelungească armistițiul dincolo de cele patru zile”, cu scopul de a „crește numărul de prizonieri eliberați”.
Un nou val de schimburi de captivi este programat pentru luni. De vineri, 39 de ostatici ai Hamas au fost eliberați în cadrul acordului – plus 24 de ostatici în afara acordului, majoritatea thailandezi care lucrează în Israel – precum și 117 prizonieri palestinieni, la un raport de un ostatic la trei prizonieri.
De la începutul războiului, aproximativ 15.000 de palestinieni au murit în bombardamentele israeliene asupra Fâșiei Gaza, inclusiv 6.150 de copii, potrivit unor cifre neverificabile ale Hamas. De partea israeliană, aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, în principal civili, masacrați la 7 octombrie. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că speră ca armistițiul temporar dintre Israel și Hamas să poată continua atât timp cât ostaticii vor fi eliberați.