Răsturnare de situație în cazul judecătoarei care s-a îndrăgostit de un interlop. Mai multe probe ar putea fi excluse din dosar

Răsturnare de situație în cazul judecătoarei Ana Maria Chirilă, despre care procurorii susțin că avea o relație cu un interlopul care o ajuta să facă rost de droguri. Magistratul se plânge că anchetatorii i-au încălcat drepturile constituționale atunci când au strâns probe împotriva ei.

Sesizarea Curții Constituționale, admisă de Curtea de Apel Suceava

La finalul lunii aprilie, în aceeași zi în care a fost plasată în arest la domiciliu, Curtea de Apel Suceava a dispus sesizarea Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Codul de Procedură Penală, la cererea judecătoarei Ana Maria Chirilă.

Dacă CCR va admite sesizarea, instanța ar putea fi nevoită să excludă o serie de probe administrate de DIICOT în dosarul acesteia. Este vorba despre înregistrări ambientale și imagini video realizate pe o proprietate privată, respectiv apartamentul în care locuiește judecătoarea. Printre acestea se numără și filmările în care Ana Maria Chirilă este prezentată în timp ce consumă droguri, în prezența unor bărbați necunoscuți.

Filmările ar fi fost realizate în apartamentul judecătoarei fără ca femeia să aibă cunoștință că este supravegheată video și i-ar fi încălcat dreptul la intimitate. Așa ar fi aflat judecătorii informații picante din viața personală a magistratului, care ulterior au ajuns și în presă.

Digi24.ro

Avertisment după ce o dansatoare a murit sufocată în timp ce avea relații intime cu iubitul ei

Dacă probele vor fi excluse din dosar, judecătorul de cameră preliminară ar putea trimite dosarul înapoi la DIICOT, pentru refacerea rechizitoriului, în cazul în care se constată că unele acuzații nu se mai susțin.

Judecătoarea susține că legea supravegherii tehnice nu este constituțională

Articolele de lege pe care judecătoarea Chirilă le-a indicat drept neconstituționale fac referire la tehnicile speciale de supraveghere în cadrul urmăririi penale (Art 139, alin 1 și 2), care arată că supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când sunt îndeplinite cumulativ trei condiții:

• Există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni de tipul celor contra securității naționale, precum și în cazul traficului de droguri, trafic de arme, acte de terorism, spălare de bani, falsificare de monede, șantaj, viol, corupție sau infracțiuni informatice;
• Măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitățile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează a fi obținute sau gravitatea infracțiunii;
• Probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare;

Cum au fost realizate înregistrările video din imobilul judecătoarei

Un alt articol din CPP, care va fi supus analizei Curții Constituționale (Art 140, alin. 2) arată că cererea formulată de procuror trebuie să indice măsurile de supraveghere solicitate, numele sau alte date de identificare și indicarea probelor sau a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.

Digisport.ro

Presa din Grecia, tranșantă după ce PAOK-ul lui Lucescu a ajuns să aibă titlul la mâna ei: "La gunoi!"

În cazul supravegherii video, audio sau prin fotografiere, procurorul trebuie să indice în cerere ”dacă se solicită şi încuviinţarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii”.

De asemenea, durata măsurii de supraveghere tehnică nu poate depăși un an, iar în cazul supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spații private, cel mult 120 de zile (Art 140, alin. 3).

Ana Maria Chirilă se plânge că nu i-au fost protejați copiii

La solicitarea judecătoarei Ana Maria Chirilă, CCR trebuie să stabilească dacă articolele enunțate mai sus nu intră în contradicție cu cele legate de:

• Viață intimă, familială și privată din Constituția României. Art.26 – Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată;
• Inviolabilitatea domiciliului. Art 27 – Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia;
• Protecția copiilor și a tinerilor. Art 49 – Copii și tinerii se bucură de un regim special de protecție (presa a relatat, din rechizitoriu, că judecătoarea consuma droguri de față cu cei trei copii);
• Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Art 53 – Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege. Excepție fac, după caz, situații legate de apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, desfășurarea instrucției penale, etc.

Ana Maria Chirilă a mai invocat și un articol (nr 8) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit acestuia, orice persoană are dreptul la respectarea vieții private, de familie, a domiciliului și a corespondenței.

Interlopul pe care-l proteja judecătoarea, dispărut după ce a fost eliberat din arest

Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost trimisă în judecată pentru infracțiuni precum: folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, deținere de droguri pentru consum în formă continuată, favorizarea făptuitorului și luare de mită.

Potrivit rechizitoriului, magistratul ar fi avut o relație cu interlopul Ciprian Cotoară, căruia îi transmitea informații din ancheta referitoare la el și la un alt recidivist, Mihai Pînzari zis Tonici. În schimbul informațiilor, judecătoarea ar fi primit mai multe foloase necuvenite (bijuterii, folosința gratuită a unor autoturisme, contravaloarea unor sejururi, etc), dar și bani. Ana Maria Chirilă era chiar magistratul care îl judeca pe Mihai Pînzari.

Partenerul judecătoarei a ajutat-o pe aceasta să-și procure substanțe interzise. Femeia ar fi consumat drogurile la domiciliu, atât singură cât și în compania altor persoane.

Mihai Pînzari a fost plasat în arest la domiciliu, în aceeași zi cu judecătoarea Ana Maria Chirilă. Câteva săptămâni mai târziu, el a dispărut de acasă și a fost dat în urmărire, polițiștii bănuind că acesta nu se mai află pe teritoriul țării.