Reducerea numărului de bugetari se face prin noi angajări. Ministerul Educației caută personal

Guvernul Ciolacu și-a angajat săptămâna trecută răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscal-bugetare care ar trebui să echilibreze finanțele statului, inclusiv prin reducerea aparatului bugetar, însă Ministerul Educației tocmai se pregătește să facă noi angajări sporind funcționărimea de la nivel central. Costurile suplimentare cu proaspeții lefegii ai statului vor fi de aproape 6.000.000 de lei pe an.

Două instituții din una singură, cu angajați în plus

Planul de reducere a poverii aparatului birocratic al statului pare iluzoriu, în condițiile în care Ministerul Educației tocmai face angajări noi și asta cu suport legal necesar. Angajările sunt făcute chiar prin suplimentarea numărului de instituții aflate în coordonarea ministerului, nu prin reducerea lor.

Una dintre aceste instituții este Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) ale cărui atribuții sunt fundamentarea politicilor educaționale pe baza cercetării științifice, coordonarea științifică a elaborării și revizuirii periodice a componentelor curriculumului național, coordonarea evaluării manualelor școlare și coordonarea științifică și profesională a sistemului național de evaluare și examinare în învățământul preuniversitar.

Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar prevede spargerea CNPEE în două instituții distincte: Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și Institutul de Științe ale Educației. Teoretic, divizarea s-ar putea face fără probleme întrucât și în momentul de față CNPEE are două direcții separate care corespund, în linii mari, instituțiilor care urmează să fie înființate. Numai că Ministerul Educației se folosește de această procedură administrativă pentru a suplimenta numărul angajaților, pe lângă divizarea lor în cele două instituții.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Astfel, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) va avea 121 de posturi, dintre care 82 provenite din structura CNPEE și alte 39 de posturi noi astfel: un post de înalt funcționar public de Secretar general, 16 posturi funcționari publici și 22 contractuali. Zece posturi noi vor fi pentru personalul care coordonează elaborarea subiectelor la evaluarea națională și la admiterea în liceu, precum și pentru implementarea programelor de alfabetizare funcțională. Alte cinci posturi vor fi pentru evaluarea manualelor și a auxiliarelor didactice, deși această atribuție se regăsea și în cadrul defunctei Direcții Curriculum, Evaluări și Examene. Alte angajări sunt făcute „pentru îndeplinirea atribuțiilor din domeniul digitalizării”, adică cinci IT-iști în plus ș.a.m.d.

A doua instituție care va fi înființată este Institutul de Științe ale Educației, în locul fostei Unități de Cercetare în Educație din cadrul CNPEE. Institutul va prelua 62 de posturi de la UCE, la care se adaugă alte 14 posturi nou înființate. Pe lângă personalul „de cercetare”, noile angajări se fac din următoarele categorii: personal financiar-contabilitate, consilier juridic, consilier resurse umane, personal administrativ, expert IT, expert comunicare și director general adjunct. Pentru toate este menționată aceeași justificare: „necesar pentru funcționarea unei instituții nou înființate”.

Angajamentele lui Ciolacu, ignorate de Ministerul Educației

Angajările pe noile posturi din Ministerul Educației se vor face până la sfârșitul anului, astfel că impactul bugetar pe 2023 este mic. Însă în anul 2024, când se vor plăti salarii pe toate cele 12 luni, impactul bugetar pentru plata lefurilor noilor bugetari va fi de 4.495.000 lei pentru Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și 1.392.000 lei pentru Institutul de Științe ale Educației.

Cu mai puțin de o săptămână de publicarea proiectelor de hotărâre de guvern prin care Ministerul Educației majorează numărul funcționărimii din subordine, premierul Marcel Ciolacu dădea asigurări în fața Parlamentului că începe o nouă eră în care statul va reduce cheltuielile cu personalul său, iar eficiența acestuia va crește. „Vor fi mai puțini șefi. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salva de consilieri, șoferi și secretari. Vor dispărea un sfert din funcțiile de secretar de stat, vicepreședinți și celelalte funcții de demnitate publică asimilate acestora”, promitea Ciolacu.

Digisport.ro

A văzut cum a apărut în public la Miami și a întrebat-o direct: ”Ești bolnavă?”. Răspunsul dat imediat de model

„Vin în fața dumneavoastră cu cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție! O reformă promisă de atâtea ori, dar de care România nu mai poate scăpa și, culmea, o va face un premier social-democrat! E clar pentru toată lumea că, ce a fost până acum, nu a funcționat. În timp ce calitatea serviciilor publice a stagnat, cheltuielile cu personalul bugetar au explodat. În ultimii 10 ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 160%, de 2,6 ori. Însă performanța și eficiența actului public, nu!”, a mai spus primul-ministru, cu ocazia asumării răspunderii.