Referendumul local, distracția costisitoare a comunităților sărace din România. Plebiscit pentru transformarea unui cătun în sat și pentru schimbări de nume

Legislația din România dă posibilitatea comunităților locale să recurgă la referendum pe anumite teme de interes local, posibilitatea care nu rareori a fost folosită, cu toate că banii pentru organizarea referendumurilor provin din bugetul local, adică din buzunarul celor care sunt chemați la urne, dar care foarte rar vin în număr suficient de mare pentru ca rezultatele să fie validate.

Demiterea primarului, o procedură care costă

Cele mai multe referendumuri locale au vizat demiterea unui primar sau altul, în funcție de micile bătălii politice ce au loc la nivel de comună. Practic, unele comunități preferă să-și aleagă mai des primarul, decât să-l voteze mai rar, dar cu ceva mai multă grijă.

Un asemenea plebiscit este programat pentru 21 august în comuna I.C. Brătianu din județul Tulcea, unde locuitorii vor fi chemați la urne pentru a decide dacă îl demit sau nu pe primarul Alexe Iordan (PNL), aflat la al doilea mandat. Pentru a fi convocat referendumul, a trebuit ca cel puțin un sfert din locuitorii înscriși pe listele electorale să ceară acest lucru. Primarul poate fi demis doar dacă sunt îndeplinite două condiții cumulate: prezența la vot este de cel puțin 30% din numărul alegătorilor, cel puțin jumătate plus unu dintre cei care vin la urne votează pentru demitere, iar numărul acestora reprezintă 25% din numărul total al alegătorilor.

„Distracția” eventualei demiteri a lui Alexe Iordan și a alegerii unui nou primar va fi suportată din bugetul comunei care nu pare a fi una foarte prosperă. Bugetul pe anul 2022 este construit pe un deficit de 4,3 milioane de lei. Veniturile totale sunt estimate la 7,8 milioane, iar din acestea doar 3,2 milioane sunt venituri proprii. Restul provine din sume defalcate din TVA de la bugetul național, bani din PNDL ș.a., adică bani care sunt produși în altă parte decât în localitatea tulceană.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Precedenta tentativă de demitere a unui primar a avut loc pe 19 iunie, în comuna Dumbrăvița, județul Brașov. Organizația USR a inițiat demersul de demitere care îl viza pe primarul liberal Popa Zachiu. „De prea mult timp, comuna Dumbrăviţa este lăsată la voia întâmplării. Nu avem drumuri, nu avem canalizare, serviciile publice sunt aproape inexistente, nu avem creşă, nu avem un parc sau locuri de joacă decente, condiţiile din grădiniţe şi şcoli sunt deplorabile”, susținea membrii USR din comună. Chiar dacă ar avea dreptate în ce privește situația comunei, este greu de justificat demersul în condițiile în care edilul se află la al cincilea mandat. Astfel că nu a fost o supriză rezultatul plebiscitului: chiar dacă rezultatul votului a fost un DA copleșitor pentru demitere, doar 25% dintre localnicii cu drept de vot au venit la urne, sub pragul de 30% cerut de lege.

În consecință, primarul a rămas în funcție, singura schimbare fiind revizuirea bugetului comunei pentru finanțarea consultării populare. Deocamdată, accesul la această informație nu este accesibil pe site-ul primăriei din Dumbrăvița. Ultima buget publicat este din 2019, cu un excedent de 1,2 milioane de lei. Însă acest excedent nu a fost obținut datorită prosperității comunei. Din cele 10,1 milioane lei trecute la venituri, circa 8,5 milioane au venit, sub diverse forme, de la bugetul de stat.

Condiția Fundăturii, motiv de referendum

În 2021, au avut loc alte cinci referendumuri locale, însă un farmec aparte îl are cel de la Păulești, județul Vrancea. Comuna a apărut în 2004, în urma secesiunii de comuna Tulnici. După vreo doi ani, s-a descoperit că la elaborarea documentației privind instituirea noii comune, au fost trecute două sate componente – Păulești și Hăulișca, în timp ce Fundătura a fost menționată în acte drept „cătun”. Băștinașii din Fundătura s-au simțit foarte lezați și au încercat ani în șir să le fie recunoscut statutul de sat.

„Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au personalitate juridică”, prevede articolul 98 al Codului Administrativ. Adică dacă Fundătura e sat sau cătun, tot aia e pentru că deciziile se iau la nivel de comună. Însă în trecerea în acte a Fundăturii ca sat, o tichie de mărgăritar pe o țeastă cheală, a devenit un subiect de importantă crucială pentru politicienii locali, inclusiv pentru deputatul Nicușor Halici, liderul PSD Vrancea.

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

„Astăzi, dorința a peste 450 de fundătureni, a devenit realitate. Comuna Păulești va avea un sat nou în componența sa (…) Sunt născut și crescut în Păulești iar acest lucru este o mândrie pentru mine. Mă bucură nespus faptul că am reușit să îndeplinesc această dorință a oamenilor din localitate și cred că doar prin voință și determinare, prin dorința de a face lucruri bune putem reuși să aducem oamenilor o viață mai bună, plină de împliniri și satisfacție”, scria Halici pe Facebook, după ce a fost aprobat oficial referendumul local de către prefect.

Plebiscitul a fost validat, însă „apoteoza” Fundăturii de la condiția de cătun la cea de sat pare să fi provocat doar un interes minor. Erau așteptați la urne 1.570 de oameni, au venit numai 614. Șase voturi au fost anulate și au fost și doi Gică Contra care au considerat că Fundătura ar trebui să rămână cătun. În 2021, bugetul comunei Păulești a fost construit pe deficit, iar veniturile au provenit în majoritate tot de la bugetul de stat.

Extinderile orașelor au eșuat la urne

Pentru referendumul de la Abrămuț, județul Bihor, s-a dus și o luptă crâncenă în instanță începând din 2009. Locuitorii din satul Petreu au susținut că reședința comunei ar trebui să fie la ei întrucât este de departe cel mai populat sat. Mai mult, și numele comunei ar trebui schimbat din Abrămuț în Petreu. Prefectura a avut o tentativă de a bloca referendumul atacându-l în contencios administrativ, însă consiliul local s-a luptat cu cerbicie în instanță, câștigând toate cele trei procese, la nivel de judecătorie, tribunal și curte de apel. Referendumul a avut loc până la urmă în 2021, fiind aprobată și schimbarea satului-reședință și a numelui. Ce-i drept, în cazul celor din Abrămuț, referendumul a fost un lux pe care și l-au permis: bugetul pe 2021 a fost construit pe aceleași cifre și la venituri și la cheltuieli, iar veniturile proprii au o pondere substanțială.

În 2021, au mai avut loc două referendumuri locale pentru care a existat o justificare solidă, însă prezența redusă la vot a făcut imposibilă validarea rezultatelor. Este vorba de proiectul comasării orașului Buzău și comunei Țintești. Comasarea ar fi dat posibilitatea extinderii orașului care să permită derularea unor proiecte majore de investiții, fie publice, fie private. S-au organizat două consultări populare separate, în fiecare din localitățile vizate, însă numai în Țintești prezența a fost suficientă de mare pentru validare. Însă buzoienii s-au arătat dezinteresați de subiect pentru că doar 11.512 au venit la urne dintre cei peste 107.000 de cetățeni înscriși în Registrul electoral. O tentativă similară a avut și Ilie Bolojan pe când era primar al Oradei. În 2015, Bolojan a încercat să-și convingă concitadinii să aprobe comasarea cu comuna Sânmartin, însă prezența insuficientă la urne a blocat și acest proiect.

Referendum pentru o șosea de centură

Un alt referendum local care a avut loc în 2021 a fost cel de la Codlea, care a costat 150.000 de lei. Particularitatea sa este dat de natura întrebării puse localnicilor, aceștia fiind întrebați dacă sunt de acord ca primăria să contracteze un credit bancar pentru construirea centurii ocolitoare a orașului, în condițiile în care guvernul de la București promitea abia pentru anul 2025 finalizarea studiului de fezabilitate. Primarul Mihai Cîmpeanu (PSD) a încercat să-i convingă pe cetățeni să sprijine obținerea creditului, invocând faptul că excedentul bugetar din ultimii ani al municipalității arată că achitarea ratelor nu ar fi o problemă.

„Atunci când vorbim de o sumă importantă – şi aici vorbim de aproximativ 75 de milioane de lei – trebuie să întrebi populaţia dacă vrea să se împrumute, mai ales că avem atâtea exemple negative de împrumuturi la nivel local şi central. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi guvernul ar trebui să fie obligat să întrebe populaţia de fiecare dată când face câte un împrumut privind o sumă mai mare”, declara primarul, citat de Agerpres. Însă fie din indiferență, fie ca semn al opoziției față de proiect, aproape 90% din cetățenii cu drept de vot nu au venit la urne. Astfel, că primarul fie va trebui să-și asume o decizie în acest sens, în loc să o pună pe umerii localnicilor, fie să aștepte realizarea promisiunilor făcute de la București.