Partidul de guvernământ al Suediei a început să dezbată dacă țara ar trebui să adere la NATO, iar Finlanda vecină se așteaptă să ajungă la o decizie în câteva săptămâni.
Ambele țări sunt oficial nealiniate din punct de vedere militar, dar sprijinul public pentru aderarea la NATO aproape s-a dublat de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la aproximativ 50% în Suedia și 60% în Finlanda, sugerează mai multe sondaje de opinie.
Social-democrații de centru-stânga din Suedia, conduși de prim-ministrul Magdalena Andersson, au declarat că „evaluarea securității” acoperă mai mult decât doar aderarea la alianța celor 30 de națiuni, adăugând că partidul ar putea decide să aplice chiar și fără sprijinul membrilor.
După ce a subliniat la izbucnirea războiului că nealinierea a „servit bine interesele Suediei”, Andersson a spus că este „gata să discute” politica în lumina agresiunii Moscovei, iar la sfârșitul lunii martie a spus că „nu exclude” aderarea la NATO.
„Când Rusia a invadat Ucraina, poziția de securitate a Suediei s-a schimbat fundamental”, a precizat luni partidul reprezentat de Andersson relatează The Guardian.
Secretarul general social-democrat, Tobias Baudin, a declarat că revizuirea securității va fi finalizată „înainte de vară”.
Se așteaptă ca subiectul va fi o problemă cheie în alegerile parlamentare din 11 septembrie, partidele de opoziție de centru-dreapta afirmând deja că vor susține o cerere la NATO, iar democrații de extremă-dreapta suedezi fiind, de asemenea, deschiși la idee.
Finlanda, care împarte o graniță de 1.340 de kilometri cu Rusia și, la fel ca Suedia, este partener NATO după ce și-a abandonat poziția de strictă neutralitate la sfârșitul războiului rece, este de așteptat să își prezinte decizia cu privire la aderarea la alianță înainte de mijlocul verii.
Alexander Stubb, un fost prim-ministru al Finlandei, a declarat pentru AFP că este de așteptat ca Helsinki să solicite aderarea la NATO, probabil la timp pentru summit-ul Alianței din iunie la Madrid.
O evaluare a securității naționale comandată de guvern urmează să fie prezentată parlamentului săptămâna viitoare pentru a-i ajuta pe parlamentarii finlandezi să decidă asupra chestiunii înainte de a vota, un sondaj recent sugerând că doar șase dintre cei 200 de parlamentari ai țării s-ar opune.
„Vom avea discuții foarte atente, dar fără să luăm mai mult timp decât trebuie”, a declarat prim-ministrul țării, Sanna Marin, săptămâna trecută. „Cred că vom încheia discuția înainte de mijlocul verii”, a spus ea.
Ambele țări au primit asigurări publice de la secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că cererile lor vor fi binevenite, precum și expresii de sprijin din partea mai multor membri, inclusiv SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și Turcia.
Rusia a avertizat Finlanda și Suedia împotriva aderării la NATO, argumentând că această mișcare nu va aduce stabilitate în Europa.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că „alianța rămâne un instrument orientat spre confruntare”.
Avertismentul vine în momentul în care oficialii americani din apărare au declarat că invazia Ucrainei de către Moscova a fost o „gafă strategică masivă”, care ar putea duce la extinderea NATO.
Oficialii americani se așteaptă ca vecinii nordici să aplice pentru aderarea la Alianță, eventual încă din iunie.
Înainte de a-și lansa invazia, Rusia a cerut Alianței să fie de acord să oprească orice extindere viitoare, dar războiul a dus la desfășurarea a mai multe trupe NATO pe flancul său estic și la creșterea sprijinului public pentru aderarea Suediei și Finlandei.
Peskov a avertizat că blocul „nu este acel tip de alianță care asigură pacea și stabilitatea, iar extinderea sa ulterioară nu va aduce securitate suplimentară continentului european”, relatează Daily Mail.
Săptămâna trecută, Dmitri Peskov a spus că Rusia va trebui să „reechilibreze situația” cu propriile măsuri dacă Suedia și Finlanda s-ar alătura NATO.
Iar în februarie, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a avertizat cu privire la „consecințele militare și politice” dacă țările vor adera la blocul nord atlantic.
NATO a fost înființată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice, deși de la căderea zidului Berlinului s-au alăturat o serie de țări fost-comuniste din Europa de Est.
Statele membre convin să-și vină în ajutor reciproc în cazul unui atac armat împotriva oricărui stat membru individual.
În ciuda amenințărilor, ambele țări și-au continuat demersurile și și-au intensificat cheltuielile pentru apărare.
Luni, liderii armatei de la Helsinki au anunțat un nou plan de a aloca 14 milioane de euro pentru achiziționarea de drone pentru armata finlandeză.
Iar luna trecută, oficialii suedezi au declarat că vor crește cheltuielile pentru apărare cu trei miliarde de coroane (291 milioane de euro) în 2022.