Sebastian Burduja, implicat într-un proces în care se cer despăgubiri uriașe. O consilieră din minister susține că a fost discriminată și hărțuită

Sebastian Burduja a fost desemnat, luni, candidatul PNL pentru alegerile la Primăria Capitalei, după ce coaliția a decis să-i retragă sprijinul medicului Cătălin Cîrstoiu. Burduja este ministru al energiei din iunie 2023, iar în perioada mai 2022-iunie 2023 a ocupat funcția de ministru al cercetării, inovării și digitalizării. El mai este și președinte al organizației PNL București, iar la alegerile parlamentare din 2020 a câștigat un mandat de deputat.

Consiliera din minister solicită despăgubiri de 100.000 lei

Numele lui Sebastian Burduja apare într-un dosar care are legătură cu perioada în care a condus Ministerul Cercetării. Conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată, Sebastian Burduja, instituția și alți doi angajați ai acesteia, B.G.I. și R.A., au fost dați în judecată de C.N.C., consilieră în cadrul ministerului.

Dosarul al cărui obiect este “litigiu privind funcționari publici” a fost înregistrat la Tribunalul București pe 8 decembrie 2023. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a “Raportului de evaluare a performanţelor individuale pentru personalul contractual”, aferent perioadei 24.06.2022 – 31.12.2022 privind activitatea reclamantei.

Reclamanta a mai cerut  anularea actului menţionat, obligarea angajatorului la acordarea măririi salariale de care a fost lipsită prin încheierea unui raport de evaluare nelegal şi prin stabilirea unor reguli privind acordarea creşterii salariale care contravin legii, obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsită, precum şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata unor despăgubiri în cuantum de 100.000 lei.

Digi24.ro

Un bărbat a fost găsit crucificat pe un gard, cu cuie bătute în mâini. Poliția a vorbit de un "un atac sinistru de tip paramilitar"

Despăgubirile reprezintă “prejudiciul moral, fizic şi cu privire la prestigiul social şi profesional produs prin comiterea pe perioadă îndelungată şi cu caracter continuu a faptelor de discriminare, hărţuire, victimizare, supunere la mediu ostil, respectiv pentru refuzul angajatorului de a lua măsurile necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă”, după cum se menționează în dosar. Cu privire la cererea de repunere a cauzei pe rol, tribunalul a reţinut că, după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.

Reclamanta nu este funcţionar public, ci personal contractual

Astfel, tribunalul a constatat că reclamanta a depus cererea de repunere a cauzei pe rol ulterior închiderii dezbaterilor, respectiv la data de 15.04.2024. În plus, aspectele învederate de aceasta în cuprinsul cererii de repunere pe rol nu sunt de natură să conducă, în timpul deliberării, la necesitatea unor lămuriri noi sau a efectuării unor noi probe. În acest sens, contrar susţinerilor reclamantei, tribunalul a constatat că aceasta a fost în mod legal citată pentru termenul din data de 2.04.2024.

Tribunalul a mai subliniat că susţinerile reclamantei sunt vădit neîntemeiate, în condiţiile în care, atât în cuprinsul dovezii de comunicare, cât şi în raportul de transmitere a citaţiei pe adresa de e-mail a reclamantei, este menţionat primul termen de judecată din data de 2.04.2024. Tribunalul a mai constatat că acţiunea depusă de reclamantă nu poate atrage competenţa instanţei de contencios administrativ, deoarece nu apare ca dedus judecăţii niciun raport de drept public care să se derulează între reclamantă şi pârâţi, în condiţiile în care natura raportului juridic care există între reclamantă şi angajator este una contractuală.

Astfel, tribunalul a reţinut că reclamanta nu este funcţionar public, ci este personal contractual, fiind angajată în funcţia de consilier IA în baza unui contractul individual de muncă din 21.06.2022, între aceasta şi pârâtul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării existând doar un raport de dreptul muncii, se mai consemnează în dosarul consultat de FANATIK.

Digisport.ro

FOTO ”Ireal”. Donald Trump și un model au provocat indignare prin aparițiile de la Miami: ”Lumea ciudaților”

Cererea reclamantei va fi soluționată de o altă secție a Tribunalului București

Instanța a mai menționat că, chiar dacă reclamanta a invocat în drept și dispoziţii ale Legii nr.554/2004, acest aspect nu atrage automat competenţa instanţei de contencios administrativ, raportat la principiile consacrate de art. 9 Cod de procedură civilă – obiectul şi limitele procesului sunt stabilite de părţi prin cererile şi apărările formulate, în deplina respectare a principiului disponibilităţii, competenţa materială procesuală a instanţei neputând fi determinată exclusiv de normele de drept inserate în conţinutul acţiunii, ci de natura litigiului.

În dosar se menționează că competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni aparţine jurisdicţiei conflictelor de muncă şi asigurări sociale, fiind aplicabile dispoziţiile art. 266 al Legii nr. 53/2003, republicată, privind Codul muncii, cod ce reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii şi care are incidenţă şi în ceea ce priveşte raporturile de muncă reglementate prin legi speciale.

Pentru aceste motive, care menţionează expres că dispoziţiile secţiunii privitoare la excepţia de necompetenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleaşi instanţe judecătoreşti, tribunalul a arătat că urmează să admită excepţia necompetenţei materiale procesuale de soluţionare a cauzei, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantă în favoarea Secției a VIII-a Conflicte de muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului București. Această decizie a fost luată de Tribunalul București pe 16 aprilie 2024, astfel că dosarul în care Sebastian Burduja figurează ca pârât va fi repartizat la această secție.

Sebastian Burduja a trimis un drept la replică, în care a explicat:

“Reclamanta, prin acțiunea introdusă, și-a manifestat nemulțumirea față de un Raport de evaluare a performanţelor individuale pentru personalul contractual, întocmit în conformitate cu prevederile din Codul administrativ. Nemulțumirea reclamantei se referă la rezultatul obținut în urma raportului.

Fac precizarea că acțiunea inițiată de reclamantă se află într-o fază incipientă, fiind prematur a se discuta despre despăgubiri care, din punctul meu de vedere, sunt nedovedite.

Mai mult, reclamanta a introdus o acțiune la instanța necompetentă, Tribunalul București admițând deja excepția lipsei competenței materiale și declinând cauza la altă secție.

De asemenea, reclamanta nu a prezentat și motivat în fapt elementele care constituie o presupusă hărțuire la locul de muncă/ discriminare cu prilejul întocmirii raportului de evaluare, ci doar solicită în petit obligarea mea la plata de despăgubiri în solidar cu ceilalți pârâți. De asemenea, reclamantul asociază numele subsemnatului cu fapte pe care le descrie expres ca fiind săvârșite de alte persoane, fără a indica o relație de cauzalitate factuală sau juridică, respectiv de a arăta forma de vinovăție a mea. Pentru aceste motive, cel mai probabil, acțiunea reclamantei va fi anulată pentru nemotivare în fapt sau,. după caz, inadmisibilă, pentru lipsa calității procesuale pasive a subsemnatului, urmând să fiu scos din proces.

Menționez că nu am săvârșit niciodată niciun fel de act de discriminare sau hărțuire la locul de muncă împotriva reclamantei sau împotriva vreunui coleg din Minister. Mai mult, în cauza de față, nu am intrat niciodată în raporturi juridice de serviciu directe cu reclamanta, atribuțiile legate de coordonarea direcției de specialitate din care reclamanta face parte fiind delegate. Pentru același motiv, nici pretinsa pasivitate a mea nu se susține, atribuțiile legate de o eventuală cercetare disciplinară fiind delegate secretarului general adjunct care coordona direcția de resurse umane”.