Simulare IGSU: Peste 42.000 de români morți în cazul unui cutremur de magnitudine 8,1. Raportul, ignorat de autorități ani întregi

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat un raport prin proiectul Ro-Risk (Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național), care aruncă o perspectivă sumbră asupra efectelor unui cutremur de magnitudine 8,1, care ar avea loc în Vrancea.

Scenariul Ro-Risk prevede că seismul ar avea loc noaptea

Scenariul Ro-Risk ia în considerare un cutremur produs în sectorul superior al zonei active Vrancea, la circa 90 de km adâncime, cu propagarea undelor seismice cu directivitate semnificativă pe direcția NE-SV.

Potrivit scenariului, ruperea din zona focală se face pe o distanță de câteva zeci de kilometri, cu o deplasare medie pe suprafața sursei de 1-2 m, care va produce unde seismice cu accelerații de peste 0,1G și va fi resimțit puternic în jumătate din țară. Practic, această suprafață este considerată cu risc ridicat.

Alte date introduse în simulare sunt: evenimentul are loc pe timp de noapte, cu 95% din populație în clădiri rezidențiale, durata seismului de minim câteva secunde și maxim 30-60 de secunde.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Pagubele materiale ar depăși 25 de miliarde de euro

Rezultatele simulării sunt de-a dreptul copleșitoare și implică zeci de mii de morți și sute de mii de răniți.

”Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde euro”, se arată în raportul privind evaluarea riscurilor la nivel național.

Specialiștii susțin că, în cazul șocurilor mai mari, apar inclusiv modificări de relief, modificări în regimul hidrografic, acestea putând afecta biodiversitatea la scară locală. Pagube semnificative vor fi și la zona de infrastructură critică, iar acestea vor reprezenta obstacole în sistemul de acțiune post-eveniment.

”Legea cutremurelor” a intrat în vigoare abia în 2022

Raportul din cadrul proiectului Ro-Risk stă la baza noii legislații privind măsurile de reducere a riscului seismic, intrată în vigoare anul trecut, abia la patru ani de la data prima simulare de tip Ro-Risk.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Potrivit noilor dispoziții, toate instituțiile publice care au în administrare clădiri construite înainte de anul 1978 sunt obligate să demareze o expertiză tehnică a imobilelor până cel târziu la 1 ianuarie 2025.

Același lucru trebuie să-l facă și administratorii sau proprietarii clădirilor civile, mai înalte de 3 etaje, cu aceeași vechime.

Autoritățile au ignorat raportul Ro-Risk, deși erau conștiente de riscuri

Consolidarea clădirilor cu risc seismic a fost neglijată de toate guvernările din ultimii 30 de ani. Potrivit datelor oficiale (nota de fundamentare a Legii 212/2022), în perioada 2001 – 2018, doar 12 clădiri (din care 8 în București) au fost consolidate.

În 2017, executivul a propus un program de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, în care au fost cuprinse un total de 87 de clădiri cuprinse în clasa I de rism seismic, însă din totalul fondurilor au fost utilizate doar 2,33%.

Un an mai târziu, scenariul s-a repetat, însă din fondurile alocate s-a utilizat 1,38%.

În 2019, din cauza întârzierii în solicitarea de fonduri de către autoritățile locale, nu s-a mai promovat deloc programul de acțiuni, iar în 2020, guvernul a emis o hotărâre abia în luna iunie, așa că fondurile pentru finanțarea lucrărilor nu au mai fost utilizate deloc.

Cum au afectat România cele patru cutremure majore din secolul XX

Patru cutremure majore, care s-au soldat cu victime omenești, au avut loc în secolul XX:

•  Cutremurul din 10 noiembrie 1940, magnitudine 7,4 Richter: 593 de persoane decedate, 1271 răniți. Cea mai înaltă clădire din București, Carlton, s-a prăbușit iar orașul Panciu a fost distrus în totalitate
• Cutremurul din 4 martie 1977, magnitudine 7,4 Richter: 1.578 persoane decedate, 11.211 răniți. În București s-au prăbușit 33 de clădiri
• Cutremurul din 31 august 1986, magnitudine 7,1 Richter: 150 de persoane decedate, 558 răniți
• Cutremurul din 30 mai 1990, magnitudine 6,9 Richter – 9 persoane decedate, 362 de răniți