Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a realizat un raport prin proiectul Ro-Risk (Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național), care aruncă o perspectivă sumbră asupra efectelor unui cutremur de magnitudine 8,1, care ar avea loc în Vrancea.
Scenariul Ro-Risk ia în considerare un cutremur produs în sectorul superior al zonei active Vrancea, la circa 90 de km adâncime, cu propagarea undelor seismice cu directivitate semnificativă pe direcția NE-SV.
Potrivit scenariului, ruperea din zona focală se face pe o distanță de câteva zeci de kilometri, cu o deplasare medie pe suprafața sursei de 1-2 m, care va produce unde seismice cu accelerații de peste 0,1G și va fi resimțit puternic în jumătate din țară. Practic, această suprafață este considerată cu risc ridicat.
Alte date introduse în simulare sunt: evenimentul are loc pe timp de noapte, cu 95% din populație în clădiri rezidențiale, durata seismului de minim câteva secunde și maxim 30-60 de secunde.
Rezultatele simulării sunt de-a dreptul copleșitoare și implică zeci de mii de morți și sute de mii de răniți.
”Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde euro”, se arată în raportul privind evaluarea riscurilor la nivel național.
Specialiștii susțin că, în cazul șocurilor mai mari, apar inclusiv modificări de relief, modificări în regimul hidrografic, acestea putând afecta biodiversitatea la scară locală. Pagube semnificative vor fi și la zona de infrastructură critică, iar acestea vor reprezenta obstacole în sistemul de acțiune post-eveniment.
Raportul din cadrul proiectului Ro-Risk stă la baza noii legislații privind măsurile de reducere a riscului seismic, intrată în vigoare anul trecut, abia la patru ani de la data prima simulare de tip Ro-Risk.
Potrivit noilor dispoziții, toate instituțiile publice care au în administrare clădiri construite înainte de anul 1978 sunt obligate să demareze o expertiză tehnică a imobilelor până cel târziu la 1 ianuarie 2025.
Același lucru trebuie să-l facă și administratorii sau proprietarii clădirilor civile, mai înalte de 3 etaje, cu aceeași vechime.
Consolidarea clădirilor cu risc seismic a fost neglijată de toate guvernările din ultimii 30 de ani. Potrivit datelor oficiale (nota de fundamentare a Legii 212/2022), în perioada 2001 – 2018, doar 12 clădiri (din care 8 în București) au fost consolidate.
În 2017, executivul a propus un program de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, în care au fost cuprinse un total de 87 de clădiri cuprinse în clasa I de rism seismic, însă din totalul fondurilor au fost utilizate doar 2,33%.
Un an mai târziu, scenariul s-a repetat, însă din fondurile alocate s-a utilizat 1,38%.
În 2019, din cauza întârzierii în solicitarea de fonduri de către autoritățile locale, nu s-a mai promovat deloc programul de acțiuni, iar în 2020, guvernul a emis o hotărâre abia în luna iunie, așa că fondurile pentru finanțarea lucrărilor nu au mai fost utilizate deloc.
Patru cutremure majore, care s-au soldat cu victime omenești, au avut loc în secolul XX: